De la începutul lui septembrie şi până spre primăvară, natura ne pune la dispoziţie un incomparabil energizant, cu numeroase aplicaţii terapeutice, ideal pentru fortificarea sistemului imunitar: cătina.

Cătina (Hipophae rhamnoides) are ramuri albicioase, ‘’înarmate’’ cu spini, şi fructe portocalii.  Planta creşte, în general, în locurile unde alte plante nu pot vegeta.

Mai exact, o putem găsi pe prundişuri, pe coastele de deal uscate şi erodate, pe terenurile sărăturoase, pe stâncării şi în luncile râurilor.

Dacă nu o puteţi culege direct din natură, puteţi merge să o cumpăraţi de la piaţă.

Cum culegem fructele de cătină

Pentru că se desprind foarte greu de pe ramuri, există o metodă mai simplă şi mai sigură (spinii pot răni în timpul culesului) de recoltare a fructelor.

Desprindeţi crenguţele încărcate cu fructe, prin tăiere de pe trunchi. Cu ajutorul unei furculiţe, desprindeţi fructele de pe ramuri.

Este bine de ştiut că în urma tăierii, planta nu are de suferit, dimpotrivă: în anul următor de vegetaţie, ea va scoate de două – trei ori mai multe ramuri.

Cu fructele de cătină proaspete putem prepara acasă suc şi sirop, două medicamente naturale excepţionale, considerate adevăraţi ‘’paznici’’ ai sănătăţii:

Suc proaspăt de cătină

Într-un vas de porţelan, zdrobiţi fructele de cătină proaspăt culese şi spălate cu apă rece, cu ajutorul unei linguri de lemn – contactul cu metalul duce la degradarea anumitor vitamine. Veţi obţine, astfel, o pastă foarte aproape de consistența lichidă, pe care o veţi consuma imediat (pentru a nu se oxida).

♣ De regulă, sucul de cătină nu se consumă singur, pentru că este prea puternic, ci în combinaţie cu suc de morcov. Astfel, adăugaţi 4-5 linguri de suc de cătină la jumătate de pahar de suc de morcov. Combinaţi această combinaţie de 2-3 ori pe zi, pe stomacul gol, până în ora 19, pe o perioadă de minimum 1 lună.

Beneficii:

• Întăreşte imunitatea (sensibilitate la infecţii)
• Previne bolile de ficat
• Tratează hepatita şi ciroza hepatică
• Vindecă enterita, colita de putrefacţie
• Protejează împotriva colesterolului ‘’rău’’.

Sirop de cătină

La o parte de suc proaspăt de cătină se adaugă două părţi de miere (de tei, polifloră). Cele două componente se amestecă bine, până când formează o pastă omogenă. Siropul de cătină se păstrează în locuri întunecoase şi răcoroase.

♣ Se administrează 4-6 linguriţe pe zi, pe stomacul gol, în cure de lungă durată, de minimum 3 luni.

Indicaţii terapeutice:

• Imunitate
• Gripă, guturai, sensibilitate la răceli: preventiv, se iau  4-5 linguriţe de sirop de cătină pe zi, pe stomacul gol, în cure de 3 săptămâni minimum; în afecţiunea declanşată, se iau până la 10-12 linguriţe de sirop de cătină pe zi
• Adjuvant în bronşită, pneumonie – se iau 6 linguri de sirop de cătină, zilnic, pe stomacul gol, cu puţină apă
• Hepatită, ciroză hepatică (cura  se asociază cu un regim vegetarian strict)
• Ulcer gastric şi duodenal
• Diaree
• Reumatism
• Afecţiuni neuroendocrinologice, circulatorii şi hepatice
• Astenie
• Anemie
• Hipertensiune
• Depresii
• Boala Parkinson
• Adjuvant în cancer
• Adenoame
• Afectiuni bucale
• Faringită
• Leucemie.