Nelipsită de pe masă în postul Crăciunului şi de sărbători, salata de sfeclă roşie (Beta vulgaris) cu hrean este cunoscută pentru calităţile sale terapeutice, întrucât creşte capacitatea de digestie şi previne tulburările digestive, precum gastrite, dispepsii sau balonare.

În timpul sezonului rece, sfecla este un ajutor extraordinar pentru organism, substanţele sale active acţionând în bolile sângelui, cele tumorale sau ale ficatului. Salata de sfeclă este un remediu excelent pentru combaterea răcelilor, bronşitelor, precum şi pentru tratarea afecţiunilor reno-urinare.

Salată de sfeclă roşie – Reţetă

Sfecla conţine betalaină, o substanţă care dă culoarea roşu-sângerie sfeclei, în prezenţa ei legându-se aproximativ toate proprietăţile antitumorale şi antioxidante ale legummei.

Din păcate, aceasta este destul de sensibilă la fierbere şi foarte sensibilă la coacere. Astfel, este recomandat ca pentru prepararea salatei, sfecla să fie fiartă doar în coajă şi doar până se înmoaie.

Ingrediente

O sfeclă roşie; 1-3 rădăcini proaspete de hrean rase; sare, ulei şi oţet după gust; miere (opţional)

Metodă de preparare

Sfecla roşie spălată, cu tot cu coajă, se pune la fiert până se înmoaie (se poate testa cu o furculiţă). După fierbere, sfecla roşie se curăţă de coajă şi se dă prin răzătoare.

Se amestecă cu restul ingredientelor, iar salata obţinută se pune într-un borcan ermetic închis cu capac. Se poate păstra la frigider vreme de minimum 2 săptămâni, perioadă în care îşi va păstra sau conserva proprietăţile terapeutice.

Combate anemia

Fierul, magneziul şi vitamina B6, prezente în stare naturală şi în sfecla roşie, sunt esenţiale pentru combaterea anemiei. Leguma stimulează procesul de formare a globulelor roşii (hematii).

Împotriva anemiei feriprive, se consumă câte 150 gr. de salată de sfeclă, o dată la 2-3 zile, într-o cură de o lună.

Pentru o eficiență sporită, în dietă se vor introduce alimente bogate în fier: gălbenuş de ou, mazăre, fasole verde, spanac, urzică.

Stabilizează glicemia (diabet)

În rândul pacienţilor cu diabet de tip 1 şi 2, sfecla roşie se numără printre alimentele recomandate pentru stabilizarea glicemiei.

Chiar dacă este bogată în hidraţi de carbon şi are un gust dulce mai pronunțat, rădăcinoasa conţine fibre alimentare şi compuşi cu efect uşor hipoglicemiant, fiind tolerată cu uşurinţă de către diabetici. Pe lângă aceasta, ea are efecte diuretice şi previne complicaţiile cardiovasculare specifice diabetului.

Combate constipaţia

Împreună cu polizaharidele din sfeclă, fibrele alimentare deblochează tranzitul intestinal, eliminând toxinele din colon.

Pentru vindecarea constipaţiei, se recomandă consumul a 150 gr. salată de sfeclă (sau sfeclă crudă) preparată cu hrean şi miere.

Indicată în ischemie cardiacă, ateroscleroză

Rădăcina de sfeclă roşie conţine vitamine şi pigmenţi organici, ce împiedică oxidarea colesterolului şi trigliceridelor pe pereţii arterelor, prevenind sau stopând îngroşarea acestora.

Se consumă câte 150 gr.  de sfeclă, în alternanţă, ca suc şi ca salată (de sfeclă fiartă sau crudă), de 3 ori pe săptămână, într-o cură de 4-8 săptămâni.

Previne cancerul de colon

Sfecla roşie ste foarte bogată în fibre alimentare (substanţe nedigerabile), care curăţă sistematic tubul digestiv, prevenind, astfel, cancerul de colon şi de rect. Consumul regulat de salată de sfeclă fiartă sau crudă ajută la normalizarea tranzitului intestinal, la menţinerea tonusului fizic şi psihic al bolnavului.

Se consumă câte 150-300 gr. de sfeclă, pe zi.

Precauţii

La consumul mare de sfeclă roşie, urina va căpăta o culoare roşie (beturie), aceasta reprezentând o capacitate parţială a organismului de a asimila anumiţi nutrienţi din sfeclă, şi nu o afecţiune sau intoxicaţie.

Este contraindicată în cantităţi mari în litiază renală oxalică.