Ridichile de lună (Raphanus sativus) sunt leacuri de top în farmacia de primăvară a naturii, fiind extrem de sănătoase şi având numeroase proprietăţi cu efect benefic asupra organismului.
Ridichile de lună reprezintă o ‘’explozie’’ de vitamine şi minerale. Sunt o sursă excelentă de vitamina C, acid folic, potasiu, fibre, riboflavină (B2), calciu, vitamina B6, magneziu, cupru şi mangan.
Cele mai importante substanţe ale ridichii sunt însă cele care îi dau mirosul uşor înţepător şi gustul picant, descrise drept un formidabil antibiotic, detoxifiant şi antioxidant.
Administrarea ridichilor
În scop terapeutic, sunt indicate toate părţile plantei: rădăcină, frunze şi seminţe.
Pentru că are cele mai multe utilizări, rădăcina de ridiche este cel mai des consumată. Pentru a obține efecte vindecătoare, este necesar consumul a minimum 100 de grame de legumă, zilnic, ceea ce înseamnă 4 ridichi mari cu coajă, cât mai proaspete.
Ridichile pot fi consumate simple, cu tot cu coajă, tăiate felii şi presărate cu puţină sare, suc de lămâie şi ulei de măsline, sau adăugate în salate.
Pentru a beneficia de virtuţile terapeutice ale acestor legume, cura cu ridichi se va urma pe o perioadă de minimum 3 săptămâni, neexistând o limită maximă.
Ajutor pentru ficat
Substanţele active din ridichi stimulează funcţia ficatului, ajutându-l să lupte împotriva eventualelor infecţii virale şi mărindu-i capacitatea de regenerare.
Pe de altă parte, consumate proaspete, ridichile sunt un remediu contra icterului (îngălbenirea corneei şi pielii), prin favorizarea eliminării rapide a a excesului de bilirubină din organism şi readucerea la culoarea normală a tegumentelor.
Ridichea are efect antiinflamator şi antiinfecțios la nivelul vezicii biliare, contribuind la eliminarea pe cale naturală a pietrelor la bilă (calculilor), formaţi din bilirubină.
Ajută la pierderea în greutate
Consumate în cură (descrisă anterior), înainte de fiecare masă, ridichile calmează foamea, datorită fibrelor şi altor substanţe din compoziţie. Ajută la consumul fără efort a unei cantităţi mai mici de hrană în timpul mesei propriu zise, intervenind în sens reglator asupra digestiei şi a metabolismului, şi prelungind timpul de eliberare a glucozei în sânge.
Acest fapt face ca hipoglicemia să se instaleze mai greu, ceea ce înseamnă că senzaţia de foame va apărea la un interval mai lung după ultima masă. În plus, ridichile sunt un bun ajutor pentru eliminarea surplusului de apă din corp, fapt care duce la o pierdere semnificativă în greutate, într-un timp scurt.
Protecţie pentru rinichi
Potrivit studiilor, pentru prevenirea formării sau refacerii pietrelor la rinichi, este indicat consumul a câte 100 gr. de ridichi, de 2 ori pe zi.
Substanţele diuretice naturale existente în ridiche spală oxalaţii şi uraţii – sărurile care se aglomerează şi duc la formarea pietrelor la rinichi.
Mai mult, datorită sulforafanilor, ridichile acţionează ca adevărate antibiotice naturale, eliminând infecţiile rinichilor şi ale căilor urinare, reducând inflamaţia, usturimea şi senzaţiile de jenă la urinare.
Tratează bolile cardiovasculare
Sursă bogată de vitamina C şi de potasiu, ridichile tratează hipertensiunea arterială şi bolile cardiovasculare, în general.
Elimină surplusul de apă din organism, protejează rinichii de efectele anumitor medicamente anti-hipertensive, prevenind depunerea colesterolului pe artere, precum şi apariţia altor complicaţii ale hipertensiunii. O cură cu ridichi scade riscul de infarct miocardic şi de accident vascular cerebral.
Previn şi combat boala canceroasă
În ridichile proaspete există 5 substanţe active cu rol de prevenire şi combatere a bolii canceroase.
Pigmenţii şi sulforafanii împiedică multiplicarea celulelor canceroase, activându-le programul de auto distrugere (apoptoza). Cercetările au arătat că ridichile sunt active contra cancerului bucal, intestinal, gastric şi renal, de piele şi de sân.
Pentru amplificarea efectelor, curele de primăvară cu ridichi vor fi continuate cu cele de broccoli în timpul verii, de cele cu varză şi conopidă în timpul toamnei şi iernii.
Precauţii
În cazul unei jene digestive, fie ea cât de mică, persoanele cu digestie sensibilă, cu predispoziţie către gastrită hiperacidă sau dischinezie biliară hipertonă vor reduce porţia zilnică şi vor consuma ridichile doar la sfârşitul mesei.