Pe lângă faptul că plânsul este considerat o descărcare emoţională, noile cercetări medicale arată că lacrimile au beneficii majore şi asupra sănătăţii, începând de la calmarea durerilor, eliminarea toxinelor, până la prevenirea atacurilor de cord.

Plânsul nu este doar un răspuns la durere şi frustrare, ci şi un mijloc de stabilire a echilibrului interior.

Decodarea plânsului

Doctorul William H. Frey, neurolog, om de ştiinţă şi director al centrului de cercetare Alzheimer din cadrul spitalului Saint Paul –Ramsey din Minnesota, a studiat timp de 15 ani efectele plânsului asupra pacienţilor.

Respondenţii care au participat la studiu, respectiv 73% dintre bărbaţi şi 85% dintre femei, susţin că s-au simţit mai eliberaţi după o porţie de plâns.

Mai mult decât atât, 70% dintre terapeuţi sunt de părere că plânsul este bun pentru pacienţi.

Acelaşi om de ştiinţă spune că lacrimile cauzate de stres nu au aceeaşi consistență ca lacrimile cauzate de factori fizici, precum tăierea unei cepe, spre exemplu.

Principalul ”vinovat” – serotonina

Principala cauză a lăcrimării constă în lipsa hormonului fericirii, cunoscut ca ‘’serotonină’’, hormon responsabil de starea de bine, de linişte şi de calm din organism.

Serotonina influenţează plânsetele şi râsetele noastre, nivelul substanţei depinzând de la un om la altul.

Tipuri de lacrimi

Glanda lacrimală produce trei feluri de lacrimi:

Lacrimi continue – sunt produse pentru umezirea permanentă a globului ocular; conţin apă, proteine, lipide şi substanţe care ne protejează împotriva infecţiilor

Lacrimi reflexe – sunt produse ca o reacţie la agenţii iritanţi şi au acelaşi conţinut ca lacrimile continue

Lacrimi emoţionale – conţin concentraţii ridicate de proteine, magneziu, potasiu şi prolactină; se produc în urma unor stări afective intense

Mesajul chimic al lacrimilor constă într-un amestec de apă, proteine, mucus şi uleiuri care sunt eliberate de glanda lacrimală, prin intermediul ochilor.

Lacrimile emoţionale încep să se formeze din zona cerebelului, unde se înregistrează senzaţia de tristeţe. Atunci intră în funcţiune sistemul endocrin, eliberând hormoni în zona globilor oculari, care duc la formarea lacrimilor.

Aceleaşi lacrimi emoţionale au un efect mai puternic decât cele obişnuite, întrucât elimină substanţele chimice secretate în momentele stresante, echilibrând organismul, spun cercetătorii de la Universitatea din Minnesota.

În schimb, reprimarea lacrimilor accentuează stările de anxietate şi de stres care cresc tensiunea arterială, riscul unui atac de cord şi care pot afecta anumite zone ale creierului.

Beneficiile plânsului asupra sănătăţii fizice şi psihice

Principalul beneficiu al plânsului este catarsisul, o eliberare sub formă de emoţie  a unor trăiri refulate care produc o tulburare.

Astfel, plânsul se transformă într-o supapă care permite eliberarea în momentele intense de durere sau presiune sufletească, cu beneficii surprinzătoare asupra sănătăţii:

Eliminarea toxinelor din organism

Doctorul W. Frey susţine că plânsul emoţional ajută la eliminarea anumitor toxine din organism, lacrimile conţinând mai mulţi compuşi toxici, prezenţi în organism ca o reacţie la stress şi la emoţiile trăite.

Reducerea nivelului de mangan

Un alt beneficiu al lacrimilor emoţionale constă în reducerea nivelului de mangan, mineral  care influenţează în mod negativ starea noastră de spirit, prezent în concentraţie de până la 30 de ori mai mare în lacrimi, decât în sânge.

Scăderea tensiunii arteriale

După o ‘’porţie’’ de plâns emoţional, organismul se relaxează, tensiunea arterială scade, la fel ca şi pulsul.

Scăderea riscului unui atac de cord

Lacrimile diminuează stresul – factor care poate creşte riscul unui atac de cord şi care poate deteriora anumite zone ale creierului.

Îndepărtarea bacteriilor

Pe lângă efectul de hidratare (al ochilor), plânsul acţionează local ca un dezinfectant, îndepărtând bacteriile de la nivelul ochilor.

Dezinfectarea căilor nazale

Canalele lacrimale se unesc la nivelul nasului, o parte din lacrimi ‘’scăpând’’ în acea zonă, curăţind-o de bacterii şi alţi factori iritanţi.