Fructele măceşului (Fructus cynosbati) intră în topul plantelor cu cel mai mare conţinut de vitamina C.
Alături de vitaminele A, B1, B2, PP, vitamina K, pigmenţi carotenoidici, flavonici şi săruri minerale, măceaşa formează o polivitamină naturală de excepţie.
Un preparat din măceşe ce poate fi utilizat în zeci de boli şi afecţiuni este tinctura, care poate fi găsită în magazine naturiste sau care poate fi preparată şi acasă, după următoarea reţetă:
Tinctură de măceşe – Reţetă
În 100 ml. alcool alimentar sau alt produs distilat, obţinut în gospodărie, se pun 20 gr. (4 linguri) de măceşe uscate (fără seminţe) şi mărunţite groscior. Recipientul se închide ermetic, iar compoziţia se lasă la macerat, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi.
Tinctura se filtrează prin tifon, apoi se lasă la decantat, în frigider, timp de 6 zile, pentru o deplină limpezire. Partea limpede se trece uşor într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu depus pe fundul vasului.
Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic prevăzute cu dop picurător, timp de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.
Administrare
Se iau câte 30 de picături de tinctură de măceşe (respectiv, 1 lingură), de 3 ori pe zi, într-o cană de ceai.
Durata administrării poate varia între 1-3 luni de zile. Administrarea se poate repeta după 1 sau 2 luni de pauză.
Beneficii pentru sănătate
Tinctura de măceşe are efecte benefice în tratamentele interne pentru:
♣ Boli hematologice – anemia: tinctura se dizolvă într-o cană de ceai de pir (pirul este printre puţinele plante verzi care conţin o cantitate însemnată de fier).
♣ Boli ale aparatului cardio-vascular – insuficiențe cardiace, infarct miocardic, nevroză cardiacă, angină pectorală: adăugată într-o cană de ceai din frunze de ginkgo biloba sau saschiu.
♣ Boli ale aparatului circulator periferic – varice, flebite, hemoroizi, fragilitate capilară, capilare dilatate: adăugată într-o cană de ceai din frunze de ginkgo biloba sau saschiu.
♣ Boli ale aparatului respirator – traheite, bronşite, astm bronşic, pneumonii: adăugată într-o cană de ceai de tei.
♣ Boli virale – răceală, gripă, guturai: adăugată într-o cană de ceai de tei.
♣ Boli ale aparatului digestiv – balonări şi stări spastice ale aparatului digestiv, diaree: într-o cană de ceai de roiniță sau mentă.
♣ Boli ale aparatului urogenital – cistite, pielite: adăugată într-o cană de ceai de gălbenele.
♣ Boli metabolice şi endocrine – diabet zaharat, afecţiuni ale tiroidei, insuficiență cortico-suprarenală: într-o cană de ceai de teci de fasole.
♣ Boli ale pielii (dermatologice) – provocate de insuficiență secreției de hormoni glucocorticoizi: într-o cană de ceai de trei-fraţi-pătaţi.
♣ Afecţiuni alergice – urticarie, prurit, eriteme: într-o cană de ceai de trei-fraţi-pătaţi.
♣ Boli neurologice – cefalee, migrene, accidente vasculare, distonii neurovegetative: într-o cană de ceai de tei.
♣ Boli din sfera ORL – amigdalite, rinite, sinuzite, epistaxis, faringite, laringite, traheite: într-o cană de ceai de muşeţel, coada-şoricelului sau salvie.
♣ Bolile oncologice – pentru prevenirea cancerului: într-o cană de ceai de tei.
♣ Bolile vârstnicului – ateroscleroză, demenţă senilă: : într-o cană de ceai de saschiu sau ginkgo biloba.
♣ Afecţiuni ale aparatului osteo-articular – artroze, spondiloze, coxartroze: într-o cană de ceai de salcie.
♣ Afecţiuni oftamologice – manifestări ale tulburărilor circulatorii la nivelul ochiului: într-o cană de ceai de saschiu sau de ginkgo biloba.
♣ Inapetenţă, lipsa poftei de mâncare: într-o cană de ceai medicinal.