Sursă delicioasă de vitamine, minerale şi proteine, fasolea verde constituie, totodată, un aliment foarte valoros.

Toate varietăţile de păstăi sunt bune în terapie:

• Fasolea păstăi galbenă conţine flavonoide – substanţe cu efecte antiinflamatoare şi antioxidante

• Fasolea păstăi verde are un conţinut mare de clorofilă; are acţiune depurativă, antitoxică

• Fasolea păstăi roşcată (datorată pigmentilor antocianici) are efecte antitumorale şi antioxidante puternice

Fasolea verde – preparare

Cele mai bune forme de administrare ale păstăilor sunt fierberea rapidă în apă sau gătirea în abur.

Gătirea prin prăjire sau la cuptor nu sunt indicate în scop terapeutic, întrucât astfel se distruge o mare parte din vitamine şi alte principii active.

Fasolea verde fiartă: păstăile bine spălate şi curăţate de impurităţi se pun într-o oală de inox, în care apa deja fierbe. Se pun pe foc mic şi se lasă să clocotească. Fierberea este completă în momentul în care furculiţa intră cu uşurinţă în ele. Spre final, se poate adaugă ulei, suc de roşii, sos alb şi condimente.

Fasolea verde fiartă în aburi (cea mai sănătoasă metodă) se poate obţine cu ajutorul aparatelor electrice (steamere) prezente în comerţ. După expunerea la abur, fasolea se lasă la răcit. Se poate consuma simplă, cu ulei de măsline şi sare, sau cu diferite sosuri sănătoase (de usturoi, busuioc, măsline, mentă, ghimbir, cimbru).

Magneziu şi calciu

Consumul a 250 gr. fasole păstăi asigură aproximativ un sfert din necesarul zilnic de magneziu şi calciu, două minerale constitutive.

Cele mai recente cercetări au demonstrat că atunci când sunt primate din diferite surse naturale, mineralele sunt mult mai eficient asimilate şi utilizate de către organism, decât cele primate dintr-o sursă unică, precum tabletele cu calciu.

Fier

Despre fasolea verde, studiile spun că se numără printre cele mai bune surse vegetale de fier organic, ȋntrecând la acest capitol chiar spanacul şi urzica.

Fierul este un mineral esenţial pentru transportul oxigenului de la plămâni către toate ţesuturile organului, ca de altfel, pentru producerea de energie în corp.  Cuprul şi zincul sunt alte două oligoelemente importante, prezente în fasolea verde.

Vitamina A

Consumul unei porţii de fasole verde asigură 30% din necesarul de vitamina A.

Mai mult decât atât, o porţie de fasole de un galben intens poate asigura chiar şi 50% din această vitamină, esenţială pentru vedere, pentru sistemul imunitar, precum şi pentru protecţia organismului împotriva radicalilor liberi.

Vitamine din complexul B

Păstăile de fasole conţin în cantităţi semnificative vitamina B1, B2, B3 şi B6, foarte importante pentru organism. Mai exact, cele 4 vitamine din acest complex s-au dovedit esenţiale pentru sistemul imunitar, pentru sistemul nervos, precum şi pentru procesele de asimilaţie ale grăsimilor, zaharurilor şi proteinelor.

Vitamina C

Consumul zilnic al unei porţii de 250 gr. de fasole verde acoperă aproximativ 50% din necesarul zilnic de vitamina C.

Vitamina C ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor, menţinând sănătatea aparatului cardiovascular şi asigurând echilibrul hormonal.

Vitamina K

Fasolea verde este una dintre cele mai bogate alimente în vitamina K, o singură porţie de 250 gr. de păstăi acoperind aproape 100% din necesarul zilnic al acesteia.

Vitamina K ajută la sudarea moleculelor de calciu din os, fiind, astfel, foarte importantă pentru rezistenţa oaselor. De asemenea, vitamina K joacă un rol important în procesele de coagulare şi de refacere a țesuturilor distruse.

Precauţii

Datorită conţinutului ridicat de săruri ale acidului oxalic, fasolea verde va fi consumată cu precauţie,  o dată pe săptămână, de către persoanele care suferă de litiază renală cu oxalaţi.

De asemenea, în caz de dispepsie, predispoziţie spre meteorism, fasolea verde se va condimenta cu cimbru, busuioc, chimen sau oregano (plante carminative).