Deși sucul gastric este necesar digestiei, atunci când este secretat în exces el poate afecta mucoasa stomacului.

Se produce astfel hiperaciditatea gastrică, caracterizată prin dureri de stomac, grețuri, arsuri.

Medicamentele antiacidele sunt prescrise pentru controlul arsurilor gastrice, în tratamentul mai multor afecțiuni digestive (boală de reflux gastroesofagian, ulcerul gastroduodenal, gastrită, duodenită sau epigastralgia).

Antiacidele pot avea însă efecte secundare neplăcute, mai ales în condițiile administrării de lungă durată.

Cresc riscul de infecții digestive

Acidul clorhidric din stomac are, printre altele, funcția de a neutraliza agenții patogeni din tractul digestiv.

Antiacidele au rolul de a reduce secreția de acid clorhidric din stomac. Însă, prin inhibarea secreției lui se reduce și această funcție (de a neutraliza agenții patogeni din tractul digestiv).

• Studiu

Un studiu realizat în Scoția, pe un eșantion de 565,000 de adulți, și publicat în ‘’British Journal of Clinical Pharmacology’’ a arătat că anumite infecții gastrointestinale pot fi determinate și de utilizarea îndelungată de medicamente antiacide.

Una dintre cele mai folosite clase de antiacide (medicamente utilizate cu titlul de pansament gastric) o reprezintă inhibitorii de pompă de protoni, clasă de medicamente care au rolul de a reduce secreția de acid clorhidric din stomac.

Acestea sunt utile în special în ameliorarea durerilor în gastrită și ulcer, fiind promovate ca o clasă de medicamente cu relativ puține contraindicații.

Cercetătorii au constatat că administrarea antiacidelor din clasa inhibitorilor de pompă de protoni sporesc:

— de 1.7 ori riscul pentru infecții cu Clostridium difficile – un bacil rezistent la temperatură crescută și antibiotic, ce poate provoca episoade diareice, mai ales după administrarea de antibiotic; boala declanșată de acest bacil mai este cunoscută și drept ‘’diareea călătorului’’

— de 3.4 ori pentru infecțiile cu Campylobacter – un bacil care poate provoca episoade diareice severe, însoțite de febră.

Experții recomandă administrarea acestei clase de medicamente doar la recomandarea unui medic, perioada de tratament fiind stabilit de specialist.

Antiacidele naturale, o alternativă sănătoasă

Pentru micșorarea secreției de acid și, pe de altă parte, creșterea peliculei protectoare a stomacului, se pot folosi plantele care conțin mucilagii, cele mai bune în acest sens fiind:

• rădăcinile de nalbă-mare, semințele de pătlagină, rădăcinile de tătăneasă, florile de salcâm, de tei, obligeana.

Acestea protejează mucoasa stomacului, au proprietăți antiacide, astringente, cicatrizante, analgezice, antispastice.

• Se folosesc sub formă de macerat la rece – 1 linguriță cu plantă la 1 cană cu apă rece, se lasă câteva ore, apoi se strecoară și se bea. Se beau 3-4 căni pe zi.

Opțional, pentru rezultate mai bune, se pot combina patru-cinci plante.

Dacă este vorba despre o gastrită hiperacidă, maceratul trebuie folosit 2-3 luni. Dacă problema este mai puțin gravă, atunci maceratul se administrează 1 lună.