Ceaiul din flori de salcâm (Robinia pseudoacacia) are proprietăţi terapeutice nebănuite, tratând şi alinând dureri din cele mai diverse şi mai puternice.

Florile de salcâm sunt un remediu la îndemâna oricui. Au efecte calmante, alungă stresul, detoxifică organismul şi alină durerile de stomac.

Remediul din farmacia naturii

Substanţele conţinute de florile de salcâm, precum substanţele mucilaginoase, uleiul volatil, acaicina, sunt adevărate miracole pentru sănătatea noastră, atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic.

Florile de salcâm mai conţin robinină, flavone, vitamine, minerale, carotenoizi.

Din florile de salcâm, recoltate în lunile mai-iunie, sau achiziţionate din magazinele naturiste, se obţine o licoare cu beneficii prea puţin cunoscute: infuzia.

Infuzie de salcâm – Reţetă

O cană de 250 ml. se umple cu apă clocotită. În ea se adaugă  2 linguri de flori de salcâm uscate şi mărunţite groscior.

Recipientul se acoperă, iar lichidul se lasă la infuzat timp de 30 de minute, după care se filtrează. Se îndulceşte după gust, cu miere, sau se consumă ca atare.

De regulă, se administrează câte 3 căni pe zi, în cură de 1 lună, cu pauză de 30 de zile.

Infuzia din flori de salcâm poate fi administrată cu succes în:

• Boli ale aparatului digestiv – gastrite, ulcer gastric, colici şi stări spastice ale aparatului digestiv, diaree, constipaţie;
• Migrene (ale căror cauze sunt necunoscute);
• Migrene cauzate de stres;
• Boli ale aparatului respirator – faringite, laringite, traheite, bronşite, astm bronşic, pneumonii;
• Artroză, gonartroză, spondiloză;
• Nevralgii dentare şi parodontoze – se face gargară cu infuzia, după fiecare masă.

Ceai de salcâm

Un ceai cu efecte antimicotice, care ajută, în timp, la reglarea acidităţii organismului – un element important pentru ţinerea sub control a candidozei – este cel preparat după reţeta următoare:

Reţetă:

Se pun 6 linguriţe de flori şi frunze de salcâm uscate şi mărunţite în jumătate de litru de apă, vreme de 8-10 ore, după care se filtrează. Preparatul obţinut se pune deoparte, urmând ca planta rămasă după filtrare să se fiarbă în încă jumătate de litru de apă, timp de 5 minute, după care se lasă să se răcească şi se filtrează. La final, cele două extracte se amestecă, obţinându-se aproximativ 1 litru de preparat.

Mod de administrare

Se administrează 1-2 căni pe zi, în cure de câte 4 săptămâni.

Bine de ştiut

În cazul salcâmului, există două specii apropiate, din aceeaşi familie, dar care au proprietăţi terapeutice diferite: salcâmul obişnuit şi salcâmul japonez.

Cel mai frecvent folosit în terapie este salcâmul obişnuit, numit şi salcâmul alb (Robinia pseudoacacia), datorită culorii albe a florilor.

El nu trebuie confundat cu salcâmul japonez (Sophora japonica), o plantă exotică cu proprietăţi terapeutice, însă cultivată foarte mult ca plantă ornamentală în parcuri, pe margine de străzi şi şosele.

Precauţii, contraindicaţii

Tratamentele cu flori de salcâm sunt permise în sarcină sau alăptare doar după sfatul medicului specialist, deoarece este posibil ca acesta să interfereze cu absorbţia fierului în organism. Persoanele alergice la floarea de salcâm şi copiii mici trebuie să se ferească să consume această plantă, întrucât există riscul de a le afecta starea de sănătate.