Ceaiul de roiniţă (Melissa officinalis) este un leac de sănătate nepreţuit.
Se obţine din frunzele de roiniţă (Folium melissae), care conţin ulei volatil, acid cafeic, acid clorogenic, acid rosmarinic, flavonoide.
Uleiul volatil este compus din citral, citronelol, geraniol, linalol – compuşi aromaţi prezenţi şi în coaja de lămâie, de unde şi numele de ‘’lămâiţă’’ al roiniţei.
Ceai de roiniţă – efecte
Sedativ, antispastic, antiemetic (îndepărtează senzaţia de greaţă), carminativ (ajută la eliminarea gazelor intestinale), coleretic – colagog (stimulează secreţia şi eliminarea bilei), antiinflamator, antiulceros, antiseptic.
Infuzie de roiniţă/lămâiţă
Aceasta este forma farmaceutică cea mai indicată de obţinere a unui ceai de roiniţă, deoarece prin macerare nu se face o extracţie completă, iar fierberea este prea dură, pierzându-se uşor uleiul volatil.
Mod de preparare
Peste 2 linguriţe de frunze de roiniţă uscate şi mărunţite groscior se toarnă 250 ml. de apă fiartă. Se lasă la infuzat timp de 30 de minute, după care se filtrează. Se îndulceşte după gust, cu miere.
Mod de administrare
De regulă, se administrează câte 3 căni pe zi, în cură de 1 lună. După o pauză de 7 zile, administrarea se poate relua, la nevoie.
Infuzia de roiniţă astfel preparată acţionează benefic în multe afecţiuni, precum:
- Boli ale aparatului digestiv – tulburări de motilitate gastrică (diaree sau constipaţie, colici), meteorism, flatulenţă, balonări, nevroze stomacale şi intestinale, colon iritabil
- Boli biliare – colecistite, litiază biliară, colici biliare
- Boli ale aparatului cardiovascular – nevroză cardiacă, angină pectorală, aritmii
- Boli ale aparatului respirator – traheite, bronşite, astm bronşic
- Boli ale aparatului uro-genital – cistite, colici renale
- Bolile sistemului nervos central – anxietate, nervozitate, depresie
- Boli endocrine – hipertiroidie
- Bolile pielii – dermatoze, dermatită seboreică
- Hiperhidroză (transpiraţii abundente)
- Afecţiuni alergice – urticarie, prurit, eriteme
- Boli neurologice – cefalee, migrenă, distonii neurovegetative
- Hipogalactie – secreţie scăzută de lapte matern: pentru stimularea lactaţiei
- Bolile cavităţii bucale – afte, gingivite, stomatite, halenă (miros urat al gurii), abcese dentare: gargarisme
- Herpes: se pun vreme de 2 ore pe zi comprese cu infuzie de roiniţă pe locurile afectate de herpes; la 5 minute după încheierea aplicaţiei, se pune tinctură de propolis pe leziunea herpetică.
Contraindicaţii
Ceaiul de roiniţă nu se va administra, mai ales pe termen lung şi în doze medii sau mari, în cazul pacienţilor care suferă de hipotiroidie. Nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la această plantă.