Ceaiul de afine are un gust plăcut şi efecte cu adevărat spectaculoase asupra sănătăţii, cele mai importante constând în prevenirea sau tratarea virozelor, diabetului şi gutei.

Administrarea afinelor este un proces relativ simplu, care nu ocupă prea mult timp şi nu consumă multă energie.

Frunzele şi fructele de afin – acţiune

Frunzele conţin arbutină, tanin, derivaţi flavonici, derivati antocianici, hidrochinonă, mirtilină, ericolină, neomirtilină, etc.

Frunzele de afin sunt considerate un antibiotic natural. Acestea conţin flavonoide care protejează pereţii vasculari şi tratează sau previn apariţia bolilor reumatismale, a crizelor articulare dureroase, precum cele produse de gută. Pe lângă toate acestea, frunzele de afin au efect antioxidant şi de absorbţie a radiaţiilor UV.

Fructele conţin tanin, pectine, mirtilină, zaharuri, provitamina A, vitamina B1, B2, C, E, PP, acizi: citric, benzoic, malic, oxalic, tartric, succinic, malic, lactic, principii bacteriostatice.  Acestea au efect hipoglicemiant (şi frunzele), reducând nivelul de zahăr din organism şi ajutând la stabilizarea valorilor glicemiei.

Ceaiul de afine  – cum se prepară

Frunzele şi fructele de afine pot fi găsite la magazinele naturiste.

Pentru persoanele care, însă, aleg să cultive acest preţios medicament al naturii, trebuie menţionat faptul că ceaiul se obţine din fructele incomplet coapte, culese cu tot cu tulpinile înfrunzite ale plantei, care se menţin verzi până toamna târziu.

Metodă de preparare

Două linguriţe de frunze şi fructe de afin se opăresc cu o cană de apă şi se lasă un sfert de oră la infuzat, după care se strecoară. Frunzele de afin se mărunţesc cât mai bine, pentru o extracție cât mai bună şi un efect terapeutic mai puternic.

Previne virozele respiratorii (virozele, în general)

Principiile active din plantă întăresc membrana celulară, prevenind infectarea celulei şi ȋmbunățind imunitatea în faţa agresiunilor virale. Aceleaşi principii active cresc rezistenţa organismului la accesele de febră. Ceaiul se bea cât mai fierbinte, întrucât, astfel, stimulează  o reacţie rapidă de apărare din partea organismului.

♣ Se beau 2 căni pe zi, până la ameliorare.

Stabilizează glicemia (diabet)

Tratamentul cu ceai de afine ajută la stabilizarea valorilor glicemiei, cunoscută ca un element de maximă importanţă în cazul diabeticilor, în special în cazul persoanelor insulino-dependente. Mai mult decât atât, cura previne bolile cardiovasculare – principala şi totodată, cea mai periculoasă complicaţie a diabetului.

♣ Se consumă câte 2-3 căni de ceai de afine, în fiecare zi, pe o perioadă cât mai lungă de timp.

Răreşte sau elimină crizele de gută

Cura cu ceai de afine este simplă, însă puternică, mobilizând intens sărurile acidului uric din ţesuturi şi ajutând la eliminarea lor prin urină. Pe de altă parte, efectul său antiinflamator răreşte sau chiar elimină crizele de gută, ajutând la dobândirea aspectului normal şi a mobilităţii articulațiilor afectate.

♣ Se consumă câte 1 litru de ceai de afine, în fiecare zi, pe o perioadă de minimum 30 de zile.

Grăbeşte vindecarea rănilor şi arsurilor

Principiile active din afin sunt astringente şi antiseptice, ajutând astfel la strângerea ţesuturilor şi contribuind la vindecare.  Mai mult, atât fructele, cât şi frunzele de afin conţin principii antibiotice, care duc la distrugerea unei întregi serii de microbi.

♣ Pe rănile uşoare sau pe arsuri se aplică cataplasme cu ceai de afin.

Precauţii

În cazuri de constipaţie cronică, ceaiul de afine trebuie utilizat cu precauţie, iar în perioada tratamentului se recomandă o alimentaţie laxativă.

Acesta poate interfera cu medicamentele anticoagulante, antiagregant-plachetare şi cu agenţii trombolitici.