Asa iti dai seama ca vei suferi în curand un atac de cord.

Atacul cardiac loveşte doar aparent ca o lovitură de fulger, avertizează cardiologii. Aproximativ 95% dintre supravieţuitorii unui astfel de atac au descris după acest episod o serie de simptome care ar fi trebuit să reprezinte semnale de alarmă şi chiar să îi trimită la medic pe suferinzi. Simptome care sunt resimţite cu săptămâni şi chiar luni înainte de atacul de cord şi care nu se reduc doar la dureri în zona pieptului.

Simptomele provocate de atacul de cord :

Indigestie. Pentru ca multi dintre noi ne-am obisnuit ca stomacul sa fie zgomotos din timp in timp, o stare asemanatoare indigestiei este adesea trecuta cu vederea. Dar, spre deosebire de o durere obisnuita de stomac, disconfortul abdominal cauzat de un atac de cord prezinta rareori dureri ascutite, junghiuri ori o durere sensibila la atingere. Mai degraba, pacientul poate sa aiba senzatia de balonare, de „plin“, adesea insotita de o durere surda, de o senzatie de arsura ori greata si ameteala, cu sau fara stare de voma. Antiacidele sau schimbarea pozitiei nu aduc nici o usurare, iar durerea poate sa radieze si spre alte zone ale corpului.

Durere in maxilarul inferior. Aceasta poate sa apara in partea stanga sau chiar in ambele parti ale maxilarului si se poate intinde in jos, spre gat, pe o parte sau pe ambele. Uneori, durerea apare mai intai la gat. Si exista chiar simptome mai ciudate. Dr. Emilian Dumitru isi aminteste de un pacient de 70 de ani, care avea dureri doar la nivelul lobilor urechilor.

Durere la brat sau la umar. Desi partea stanga este mai frecvent afectata, durerea sau senzatia de greutate se poate extinde spre umeri si spre bratul drept. In cazuri mai rare, bratul drept poate fi singurul afectat. Durerea este adesea mai degraba surda decat ascutita si se intinde in jos, catre incheietura mainii si degete, urmarind in general interiorul bratului. Nu poti arata unde este localizata durerea, ca in cazul unei rani. Uneori, simptomele localizate la brate actioneaza intr-un fel misterios si confuz. Se cunosc cazuri de pacienti cu dureri numai la nivelul cotului stang sau al degetelor.

Dificultati de respiratie. Unele victime ale unui atac de cord descopera ca pufaie, respira greu sau trag adanc aer in piept chiar si dupa un efort de rutina. Aceasta dificultate in respiratie este descrisa adesea ca „lipsa de aer“ si nu trece daca te odihnesti. Daca persoana afectata se odihneste cinci minute, respiratia normala poate parea ca revine. Dar imediat ce el sau ea incepe sa mearga, pufaitul reapare. Intretaierea respiratiei este un simptom ignorat frecvent, in special de cei in varsta, care considera ca „imbatranesc“.

Senzatia de oboseala. Dificultatea de a respira merge adesea mana in mana cu oboseala, aceea care afecteaza intregul organism, nu doar o anumita zona a lui. O femeie si-a dat seama ca ar putea avea o problema cu inima atunci cand s-a simtit epuizata facand aceeasi munca in gradina, munca ce o facuse ani de zile. Peste 70% dintre subiectii unui studiu american, efectuat pe femeile care suferisera un atac de cord, au raportat oboseala ca precursor al evenimentului.

Anxietate. Inainte sau in timpul unui atac de cord, unii pacienti au un coplesitor sentiment al sfarsitului, ca si cum ar avea un atac de panica fara niciun motiv aparent.

Persoane cu risc crescut

• Fumatorii
• Diabeticii
• Persoanele cu varste peste 65 de ani
• Pacientii cu colesterol crescut, cu tensiune arteriala mare ori cu un istoric familial de boli de inima
• Sedentarii
• Barbatii cu disfunctii erectile
• Femeile care iau anticonceptionale sau care au intrat la menopauza

In ultimul deceniu, o serie de studii au aratat ca femeile prezinta simptome diferite de cele ale barbatilor pentru atacul de cord. Unii experti cred ca este vorba mai degraba despre o deosebire in modul in care femeile si barbatii comunica aceste simptome, decat de o diferenta in ceea ce priveste modul lor de manifestare.

Femeile raporteaza mai des un disconfort toracic usor, in loc de o durere ascutita ori o senzatie de apasare coplesitoare. Durerea in piept este cel mai comun simptom la ambele sexe, dar femeile par mai degraba sa se confrunte cu o oboseala mai accentuata, respiratie intretaiata, arsuri si greturi ori stare de voma care nu trec cu medicamente antiacide. Alte simptome neobisnuite care apar mai frecvent la femei sunt anxietatea, slabiciunea, paloarea si transpiratia abundenta. Intr-un studiu realizat de expertii americani, simptomele observate in perioada premergatoare unui atac de cord la femei au fost oboseala neobisnuita (70%), tulburari ale somnului (48%), dificultatile de respiratie (42%), indigestie (39%) si anxietate (35%). Femeile sunt mai predispuse decat barbatii sa aiba atat simptomele clasice, cat si disconfort in zona gatului si a maxilarului.

Diagnosticarea atacului de cord

Cardiologul se bazează pe diferite teste şi explorări pentru a diagnostica un atac de cord şi pentru a identifica localizarea blocajelor arteriale şi a distrugerilor de ţesuturi, înregistrările ECG ale activităţii electrice din inimă, alături de teste sanguine, furnizează informaţii pentru o evaluare iniţială a stării pacientului. Imaginile inimii şi ale arterelor coronare, furnizate de angiograme şi de tehnicile radioizotopice, localizează zonele specifice de distrugere şi blocaj. Cu astfel de informaţii, medicul poate asigura tratament adecvat şi poate preveni posibilele complicaţii.

Tratamente şi soluţii în cazul atacului de cord

Atacul de cord este o urgenţă medicală care trebuie tratată rapid prin metodele medicinei convenţionale. Metodele alternative nu pot concura cu terapia medicală şi chirurgicală standard în timpul fazelor de urgenţă şi de supraveghere ale tratamentului unui atac de cord. Totuşi, medicina alternativă poate avea contribuţii valoroase în prevenire şi recuperare.

În timpul spitalizării, pacienţii cu atac de cord sunt conectaţi la aparate ECG pentru monitorizare constantă, în eventualitatea apariţiei de anomalii ale ritmului inimii. Dacă inima începe să bată prea repede sau prea încet, pot fi administrate diferite medicamente. Unora dintre pacienţi li se pot implanta pacemakere. Dacă un pacient prezintă aritmia periculoasă numită fibri-laţie ventriculară, i se aplică un şoc electric extern. Pacienţii care prezintă semne de insuficienţă cardiacă congestivă primesc diferite medicamente pentru a scădea efortul inimii şi pentru a stimula inima să se contracte mai puternic.

Persoanele care sunt în recuperare după un atac de cord sunt sfătuite să se ridice din pat cât de curând posibil, ceea ce scade riscul de formare a unor cheaguri de sânge în venele profunde ale picioarelor; cheagurile se pot deplasa prin sistemul circulator ajungând în plămâni, unde crează un blocaj. Sunt recomandate exerciţiile fizice uşoare, dar care să nu necesite efort semnificativ. Recuperarea pe termen lung după atacul de cord necesită modificări psihologice şi ale stilului de viaţă: fumatul şi obiceiul de a bea mult.

Indicatorii clasici pentru infarct

• O presiune ce genereaza disconfort, o strangere, insotita de durere, in cosul pieptului, care dureaza mai mult de cinci minute
• Durerea care radiaza din cosul pieptului spre unul sau ambele brate si/sau spre gat, maxilar si umeri
• Transpiratie abundenta, respiratie intretaiata si oboseala
• Ameteala, stare de lesin si confuzie
• Greata si stare de voma

Ultimele articole

Dr. Vlad Ciurea, despre temperatura optimă la care creierul funcționează corect: „Altfel, întreg organismul suferă: respirația, digestia, pielea”

Prăjitură cu mere si biscuți, fără coacere

Pepene verde murat la borcan: O reţetă deliciosă

Reţetă de roşii murate cu usturoi şi ţelină, un deliciu pentru iarnă