Ceaiul de mentă (Mentha piperita) are proprietăţi tonice, energizante şi antispasmodice.
Frunzele de mentă (Folium menthae) conţin ulei volatil (mentol, mentonă, mentofuran, cineol, limonen), flavonoide, acizi fenolici, triterpene.
Ceai de mentă
Peste 1 linguriţă de frunze de mentă uscate şi mărunţite groscior se toarnă 1 cană (250 ml.) de apă fiartă, după care se lasă la infuzat timp de 30 de minute şi în final se filtrează. Se îndulceşte după gust, cu miere.
Se beau câte 3 căni pe zi, după mesele principale, la nevoie sau în cure de 2-3 săptămâni. Ceaiul de mentă nu se administrează pe perioade îndelungate de timp, deoarece produce obişnuinţă.
Ceai de mentă – efecte
antispastic, coleretic-colagog (stimulează secreţia şi eliminarea bilei), antiemetic (îndepărtează senzaţia de greaţă), antidiareic, carminativ (ajută eliminarea gazelor intestinale), analgezic, antiseptic.
Întrebuinţări principale
♣ Boli ale aparatului digestiv – dispepsii, vomă, sughiţ, regurgitaţii, tulburări de motilitate gastrică, colici, colită de fermentaţie, meteorism, flatulenţă, balonări şi stări spastice ale aparatului digestiv, diaree
♣ Boli hepato-biliare – hepatite, ciroze, colecistite, litiază biliară
♣ Boli ale aparatului respirator – traheite, bronşite, astm bronşic, pneumonii
♣ Boli din sfera ORL – amigdalite, rinite, sinuzite, epistaxis, faringite, laringite
♣ Boli virale – răceală, gripă, guturai
♣ Boli ale aparatului urogenital – cistite, pielite, metroragii, micoze
♣ Bolile pielii şi anexelor acesteia – dermatite, dermatoze, infecţii stafilococice şi streptococice, eczemă
♣ Afecţiuni alergice – prurit (mâncărime)
♣ Bolile diareice estivale ale copilului – se administrează în diareile uşoare, pe timp de vară, ale copilului mic; se iau câte 2 linguriţe, înainte de fiecare masă; se recomandă peste vârsta de 3 ani.
Tratamente externe
Mâncărimi ale pielii, arsuri uşoare – se pun comprese reci cu ceai de mentă, în care se adaugă şi 1 picătură de ulei volatil din această plantă.
Respiraţie urât mirositoare – se fac, de 5-6 ori pe zi, clătiri ale gurii cu câte jumătate de pahar de ceai de mentă şi ceai verde, în care s-au adăugat câte 2 picături de ulei volatil de mentă şi de lămâie.
Ragade mamelonare (crăpături ale sânilor) – se pun comprese cu ceai de mentă.
Bolile terminațiilor nervoase periferice – se prepară o fiertură din tulpină de mentă proaspătă sau uscată, 50 g la 2 litri de apă; se fierbe timp de 5 minute, apoi se pun comprese calde, vreme de câteva minute, pe zona terminațiilor nervoase afectate.
Contraindicaţii
Ceaiul de mentă nu se recomandă în sarcină şi alăptare. Nu este indicat în doze mari în ulcerul gastric sau duodenal.