Lumânărica (Verbascum thapsus din familia Scrophulariaceae) este planta erbacee bianuală, a cărei putere vindecătoare a fost descoperită în antichitate şi confirmată, în prezent, de ştiinţa modernă.
Compoziţia chimică şi efectele curative transformă lumânărica într-un preţios medicament natural, care tratează o gamă largă de afecţiuni, începând de la bronşită cronică şi astm, până la afecțiunile aparatului digestiv.
Denumirea de lumânărică a fost inspirată de la tulpina cu un puf gălbui, folosit, odinioară, la fabricarea mucurilor pentru lumânări.
Ce conţine lumânărica
Puterea vindecătoare a plantei se datorează compoziţiei chimice, completată de mucilagii, saponozide, verbascozid, rezine, ulei volatil, tanin, zaharoză, carotenoizi, fitosteroli şi substanţe minerale.
Întrebuinţări medicinale
În tradiţia populară, lumânărica este utilizată împotriva afecţiunilor respiratorii, precum tuse, astm, dureri de piept, laringite, bronşite şi gripă.
Acţiunile vindecătoare supra sistemului respirator se datorează saponinelor conţinute de plantă, cunoscute ca substanţe cu efect expectorant şi de combatere a inflamațiilor. Mucilagiul ajută, de asemenea, la calmarea iritațiilor, în timp ce flavonoidele din plantă reduc inflamațiile de la nivelul tractului respirator.
Acţiunile vindecătoare ale plantei medicinale nu se opresc aici şi continuă cu fluidificarea secreţiilor bronşice, efectul diaforetic (provoacă transpiraţia) şi sudorific (stimulează secreţia glandelor sudoripare) contribuind la scăderea febrei.
Tinctură de lumânărică
Tinctura de lumânărică este cea mai indicată formă de administrare a plantei, datorită acţiunii puternice şi rapide.
Ingrediente
20 gr. lumânărică uscată (o lingură cu vârf)
100 ml. alcool alimentar de 70 de grade
Mod de preparare
Într-un borcan cu filet se adaugă plantele, completând totul cu alcoolul alimentar. Se închide ermetic, lăsând amestecul la macerat, pe o perioadă de 10 zile, agitând în tot acest timp de 3 – 4 ori în fiecare zi.
După cele 10 zile, preparatul se filtrează şi se pune la decantat, în frigider, pentru încă 6 zile. La final, amestecul obţinut se filtrează din nou, iar tinctura rezultată se depozitează în sticluţe închise la culoare.
Doza recomandată
Se iau câte 20 – 30 picături de tinctură de lumânărică, dizolvate în apă, de 3 ori pe zi, înainte de fiecare masă principală, pe o perioadă de 2 sau 3 săptămâni.
Se face o pauză de 7 zile, iar la nevoie, procedura se poate relua.
Indicaţii terapeutice
Tinctura de lumânărică ameliorează durerile abdominale cronice şi recidivante, oferind rezultate mai mult decât satisfăcătoare şi în cazul celor cauzate de boală Crohn – inflamația colonului.
Este un bun adjuvant în afecţiunile pulmonare, iar datorită proprietăţilor antispastice şi sedative, tinctura este indicată împotriva tusei convulsive.
Principiile active ale plantei deţin efect antiinflamator şi antibacterian, motiv pentru care tratamentul este recomandat pentru combaterea diareei, fiind un aliat de nădejde şi pentru persoanele care suferă de gastrită.
Tinctura de lumânărică acţionează ca un veritabil analgezic asupra infecţiilor dentare, tratând abcesele şi calmând durerile.
Contraindicaţii
Preparatele din lumânărică sunt contraindicate femeilor însărcinate şi femeilor care alăptează. Atenţie la culesul plantei: pe partea din spate a petalelor se găsesc mici peri care provoacă mâncărimi pe mâini. Evitaţi să va atingeţi fața sau zona ochilor, înainte de a va spăla pe mâini după atingerea plantei.