Pirul (Agropyron repens) este o buruiană foarte rapândită în întreaga ţară, însă mai puţin cunoscut este faptul că planta are proprietăţi terapeutice importante.

Pirul este lung de câţiva metri, are firele groase de circa 2 mm, cu noduri aşezate la distanţă de 5 cm.

Se găseşte din câmpie până în zona montană inferioară, prin culturile prost întreţinute, prin pajişti, pe coaste de deal aride, nisipoase sau argiloase, pe lângă garduri, pe la margini de păduri sau tufărişuri.

Recoltare

În scop medicinal, se foloseşte partea subterană a plantei – rizomii de culoare galbenă, fără miros, cu gust dulceag, mucilaginos, care se recoltează mai ales primăvara sau toamna. Rizomii proaspeţi se spală foarte repede cu apă şi se usucă la soare, în strat subţire.

Compoziţia chimică

Rizomii de pir sunt bogaţi în principii active, precum inulina, inozitolul, vitaminele A şi B.

Macerat de pir

Într-o cană de apă rece se pun la macerat 2 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior, timp de o oră, la temperatura camerei, apoi se filtrează.

• Se consumă câte 2 căni de macerat pe zi.

Infuzie de pir

Peste 2 linguri de plantă măcinată groscior se toarnă 1 cană de 250 ml. de apă clocotită. Se acoperă, se lasă la infuzat timp de 30 de minute, după care se filtrează.

• Se poate consuma neȋndulcită, având în vedere că rizomii de pir au gust dulceag. Doza recomandată este de 2 căni pe zi.

Decoct de pir

Într-un vas de preferinţă din inox sau emailat se toarnă 500 ml. apă. Se adaugă 4 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior şi se lasă să fiarbă pe foc mic, timp de 30 de minute. La final, se completează apa evaporată. Se filtrează fierbinte, prin tifon sau vată medicinală, umectată cu puţină apă înaintea filtrării.

• Nu se îndulceşte. Se consumă 1 ceaşcă (50 ml) de 2 ori pe zi.

Atât maceratul, cât şi infuzia sau decoctul de pir se pot consuma la nevoie sau în cure de câteva săptămâni, fiind indicate în tratamentele pentru:

Bolile rinichilor

Infecţii acute sau cronice (cistite, pielite, pielonefrite). Ajută la îndepărtarea uraţilor din urină, factori favorizanți în formarea pietrelor la rinichi.

Boli hepatice

Ca terapie complementară în ciroze, fiind un bun depurativ (detoxifiant).

Boli cardiovasculare

Au efect major în hipertensiunea arterială, datorită efectului diuretic, şi în reglarea contracţiei fibrei miocardului, datorită conţinutului de ioni de potasiu.

Anemii de diferite etiologii

Datorită conţinutului bogat în fier al pirului.

Boli ale aparatului digestiv

În gastrite, folosite ca protector gastric, datorită mucilagiilor prezente în plantă.

Boli ale aparatului genital 

Anexite.