Că majoritatea alimentelor prezente pe rafturile magazinelor conţin conservanţi, glutamați periculoşi,  îndulcitori sau coloranţi artificiali, nu mai este o noutate pentru nimeni.

Pe lângă aceste substanţe, incluse în categoria E-urilor nocive pentru sănătate, specialiştii în nutriţie ne sfătuiesc că citirea corectă a etichetelor produselor este esenţială, dacă dorim să ştim cu adevărat ceea ce consumăm.

E120 sau Coşenilă, Colorantul Roşu Aprins obţinut din gândaci

În categoria E-urilor este inclus şi colorantul E120, cunoscut sub denumirile de coşenilă, carmin sau acid carminic.

Potrivit specialistului în nutriţie, doctor Gheorghe Mencinocopshi, iaurtul ‘’Casa Bună’’ conţine, pe lângă emulgatori, lapte praf şi ‘’fructe’’ (care în realitate nu există), un astfel de colorant roşu aprins, pe care producătorul Danone s-a gândit să ȋl ascundă de ochii consumatorilor sub denumirea standard E120.

Şi pentru că pe eticheta iaurtului scrie ‘’fără coloranţi sintetici’’, producătorul adecis, într-adevăr, să  opteze pentru un colorant natural, obţinut dintr-o specie de gândaci din familia Dactylopius coccus, care trăiesc în Mexic, Peru, pe anumite specii de cactuşi.

Din această specie de gândaci este extras un colorant roşu aprins, transformat, mai apoi, în coşenilă, carmin sau acid carminic.

Producerea colorantului natural

Tot de la specialistul în nutriţie Gheorghe Mencinicopschi aflăm că întrucât cererea a devenit tot mai mare, odată cu interzicerea de UE şi SUA a coloranţilor sintetici în alimente, în Mexic sau Australia au luat naştere ferme de gândăci coşenilă.

Pentru a nu speria consumatorii, producătorul Danone s-a gândit să deghizeze înlocuirea standard E120 cu Coşenilă, care de fapt, reprezintă o specie de gândaci, de care cumpărătorul, însă, nu are habar.

Acest colorant natural, ce-i drept, se poate extrage doar din gândacul femelă, sau mai exact, este obţinut prin zdrobirea femelei sau din ouăle (gogoşi de coşenilă) acesteia.

Odată ajunse la maturitate, ceea ce înseamnă aproximativ 90 de zile, femelele sunt recoltate şi ucise prin ȋnnecare în apă. După aceasta, ele sunt puse la uscare artificială sau solară, iar când ajung la aproximativ 30% din greutate, gândacii femelă pot fi prelucraţi pentru obţinerea colorantului prin strivire sau stoarcere.

Astfel, în funcţie de cantitate şi alţi aditivi, colorantul poate împrumuta nuanţa violet, roşu aprins sau orange.

Nu mai puţin de 100.000 de insecte sunt necesare pentru obţinerea  unui kilogram de coşenilă. Mai mult, în trecut, un astfel de colorant era utilizat doar pentru colorarea ţesăturilor şi de către pictori. În prezent, utilizat în industria alimentară şi cea a cosmeticelor.

Alte produse alimentare care conţin acelaşi colorant sunt sucurile Prigat, produsele de carne Meda, mezelurile, salamurile, cârnaţii, vopselele de ouă, laptele Fulga (fructe), produsele de patiserie, deserturile, gemurile, gelatina, topping-urile şi anumite varietăţi de brânză.

Natural, dar cu reacţii adverse

Potrivit dr. Mencinicopschi, efectele nocive ale colorantului au ajuns să fie cunoscută încă din 1998, , în urma unor plângeri ale pasagerilor care consumau produse alimentare ‘’îmbogăţite’’ cu acest colorant, servite în timpul călătoriilor cu avionul.

Se pare că acidul carminic pe care colorantul îl conţine determină reacţii alergice în rândul anumitor persoane. Mai mult decât atât, pe lângă reacţiile adverse sau alergii în general, acelaşi colorant obţinut din gândaci sau ouăle acestora, s-a dovedit răspunzător de apariţia astmului în cazul clienţilor care l-au consumat.

Totodată, colorantul nu este indicat copiilor sau persoanelor cu hipertensiune, ca de altfel, vegetarienilor sau celor cărora religia le interzice (musulmani sau evrei).

Precauţii

Pentru sănătatea dumneavoastră, verificaţi întotdeauna eticheta produselor şi evitaţi-le pe cele care conţin carmin!