Hamamelis (Hamamelis virginiana) sau ‘’Nucul vrăjitoarelor’’, aşa cum mai este numit, face parte din categoria arborilor nord – americani, folosiți de generaţii, datorită proprietăţilor sale calmante, circulatorii şi astringente.
În comerţ, hamamelis se găseşte sub formă de plantă uscată (pentru ceaiuri), pulberi, extracte lichide şi uscate, tincturi, unguente şi supozitoare.
Compoziţie chimică şi acţiune
Principalele elemente active ale plantei sunt taninii, o substanţă organică cu proprietăţi astringente.
În compoziţia chimică a plantei se regăsesc taninuri 3 – 10% (taninuri galice, catehine condensate, acid galic liber), hamameloză, flavonoide şi ulei volatil.
Toate acestea conferă remediului tradiţional acţiune astringentă, antiseptică, hemostatică, vasoconstrictoare şi vasoprotectoare (datorită flavonoidelor).
Hamamelis este un astringent uşor de folosit, în cazuri de sângerare internă şi externă, ajută la ameliorarea hemoroizilor, este folosit la tratarea contuziilor, a inflamaţiilor, precum şi a varicelor.
Infuzie de hamamelis
Se obţine prin opărirea unei linguriţe plină de frunze uscate de hamamelis cu o cană de apă fierbinte. Se lasă la infuzat timp de 10 – 15 minute şi se strecoară. Se consumă de 3 ori pe zi.
Tinctură de hamamelis
La 1 I de alcool 40% se adaugă 200 gr. de scoarţă uscată şi măcinată de hamamelis. Amestecul se păstrează într-o sticlă de culoare închisă, sterilizată.
Se administrează 1 – 2 ml. de tinctură, de 3 ori pe zi.
Indicaţii terapeutice
Stări congestive uterine (prezintă acţiune diferenţiată asupra fibrelor musculare netede uterine – inhibă contracţiile fibrelor longitudinale), gingivite, diaree, şi dizenterie, diferite afecţiuni ale pielii şi mucoaselor, (degerături, arsuri, răni deschise, eczeme), afecţiuni venoase (hemoroizi, varice, flebite), ulcer varicos.
Apă de hamamelis
În cosmetică, apa de hamamelis se numără printre cele mai apreciate remedii naturiste, datorită efectului său tonic, astringent şi purifiant potrivit pentru tenul mixt sau gras. Ameliorează cuperoza, cearcănele şi favorizează microcirculația, având aplicaţii în probleme venoase, edeme.
Tratează acneea
Cu apă de hamamelis, varză şi lămâie se poate prepara un astringent, celebru, de altfel, în Ungaria, pentru tratarea acneei.
O varză albă de mărime mijlocie se taie în două, se îndepărtează cotorul, se desprind foile, spălându-se bine, una câte una, în jetul de apă rece. Se mixează umede.
Separat, se stoarce zeama de la o jumătate de lămâie, se strecoară şi se pune în sucul de varză. În continuare, se adaugă 250 ml. apă de hamamelis (poate fi găsită la magazinele de profil), iar compoziţia obţinută se pune într-o sticlă şi se păstrează la frigider, timp de 3 zile. Conţinutul se agită foarte bine, înainte de fi folosit.
Se aplică de 3 ori pe zi, cu un tampon de vată, pe zonele afectate de acnee.
Calmează arsurile solare
Se prepară un amestec din 2 linguri de apă curată şi proaspătă, 1 lingură apă de hamamelis şi 1 linguriţă de gel de aloe vera. Preparatul se acoperă şi se lasă la infzat timp de 2 ore, apoi adaugă 2 – 4 linguriţe de bicarbonat de sodiu sau amidon de porumb şi 1 – 2 căni de frunze proaspete de mentă.
Se depozitează într-un recipient închis etanş şi se păstrează la frigider.
Tratează problemele circulatorii, hemoroizii
Pentru tratamentul problemelor circulatorii, al hemoroizilor şi inflamațiilor, se folosesc unguente sau geluri cu hamamelis (se găsesc la magazinele naturiste), care se aplică prin masaj pe zona afectată, o dată pe zi. Pentru aceleaşi probleme se poate aplica apă de hamamelis, o dată sau de două ori pe zi.
Pe venele varicoase, se aplică un amestec din 20 ml. tinctură de hamamelis diluată în 100 ml. apă.
Tratează celulita
O jumătate de linguriţă de plantă uscată se opăreşte cu o cană de apă clocotită. Se lasă la infuzat timp de 10 minute, apoi se strecoară.
Se administrează câte 2 căni pe zi, pe o perioadă de 3 săptămâni.
Contraindicaţii
Preparatele pe bază de hamamelis sunt contraindicate femeilor însărcinate sau care alăptează.
Pentru că taninurile prezente în plantă pot provoca anumite reacţii adverse, este recomandat ca înainte de administrarea internă a acesteia, să se consulte un specialist.