PANGASIUS: un peşte fără valoare nutrițională, plin de OTRĂVURI

Peste jumătate din peștele comercializat în magazinele din România provine din acvacultură, o metodă de creștere intensivă care a ridicat de-a lungul timpului numeroase întrebări legate de siguranța alimentară. Unul dintre cei mai cunoscuți și controversați pești de import este Pangasius, un pește de apă dulce originar din Asia de Sud-Est, apreciat pentru prețul său redus și carnea fără oase.

Popularitatea sa a fost însă însoțită de o serie de preocupări serioase privind metodele de creștere și potențialul de contaminare. Articolul de față își propune să analizeze aceste riscuri dintr-o perspectivă actualizată pentru 2026, cu responsabilitate medicală și bazată pe date științifice.

Pangasius: Între popularitate și controverse

Pangasius (specia Pangasianodon hypophthalmus) este un tip de somn originar din bazinul fluviului Mekong, care traversează țări precum Vietnam, Thailanda și Cambodgia. Contrar unor mituri, Pangasius nu este un pește manipulat genetic (GMO), ci o specie care a fost adaptată prin selecție artificială pentru a fi crescută eficient în ferme piscicole.

Principalele controverse sunt legate de condițiile de mediu din fermele de acvacultură, în special cele din Delta Mekongului, o zonă cunoscută pentru un grad ridicat de poluare industrială și agricolă.

Principalele preocupări analizate medical (2026)

Afirmațiile alarmiste din trecut, care catalogau acest pește drept „otravă”, necesită o analiză nuanțată. Să evaluăm punctual riscurile reale, bazate pe studii și reglementări actuale.

#### 1. Riscul de contaminare cu metale grele și pesticide

Aceasta este cea mai validă preocupare. Zonele intens industrializate, precum Delta Mekongului, pot duce la acumularea de contaminanți în apă și, ulterior, în pește. Principalii compuși vizați sunt:

• Metale grele: Mercur, plumb, cadmiu și arsenic.
• Pesticide și compuși organici persistenți (POP): DDT, bifenili policlorurați (PCB), hexaclorociclohexan (HCH).

Ce spun autoritățile? Uniunea Europeană, prin Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), impune limite maxime foarte stricte pentru acești contaminanți în produsele din pește importate. Loturile care depășesc aceste limite sunt respinse la graniță. Studiile efectuate pe fileuri de Pangasius disponibile pe piața europeană au arătat, în majoritatea cazurilor, că nivelurile de mercur și alți contaminanți se situează sub limitele legale admise.

Totuși, riscul nu este zero. Consumul frecvent și în cantități mari de pește provenit din surse necertificate sau slab controlate poate contribui, pe termen lung, la acumularea acestor compuși în organism.

#### 2. Utilizarea hormonilor și antibioticelor

În acvacultura intensivă, utilizarea antibioticelor pentru a preveni bolile este o practică frecventă. Utilizarea necontrolată poate duce la prezența reziduurilor de medicamente în carnea de pește și la dezvoltarea rezistenței la antibiotice.

În ceea ce privește hormonii, s-a vehiculat utilizarea hCG (gonadotropină corionică umană), un hormon derivat din urina femeilor însărcinate, pentru a induce reproducerea la pești. Deși această practică a fost utilizată în trecut în anumite ferme, reglementările internaționale și certificările moderne (precum ASC) interzic sau limitează strict astfel de metode.

#### 3. Valoarea nutrițională

Dincolo de riscuri, este important de menționat că Pangasius are un profil nutrițional inferior altor specii de pește. Conține o cantitate semnificativ mai mică de3 acizi grași Omega-3, benefici pentru sănătatea cardiovasculară și cerebrală, în comparație cu pești grași precum somonul, macroul sau heringul. Este, în principal, o sursă de proteine slabe, dar nu oferă beneficiile nutriționale complexe ale altor pești.

Recomandări pentru un consum responsabil

În loc de a evita complet acest pește, o abordare mai echilibrată este consumul informat și responsabil.

• Verificați eticheta: Căutați certificări de acvacultură responsabilă, precum ASC (Aquaculture Stewardship Council). Această certificare garantează respectarea unor standarde stricte privind impactul asupra mediului, utilizarea responsabilă a resurselor și condițiile de muncă.
• Moderația este cheia: Ca în cazul oricărui aliment, diversitatea este esențială. Nu vă bazați dieta exclusiv pe Pangasius. Alternați cu alte specii de pește, de preferat din surse locale sau pește sălbatic de captură.
• Atenție la grupurile vulnerabile: Femeile însărcinate, cele care alăptează și copiii mici ar trebui să fie deosebit de atenți la originea peștelui și să limiteze consumul speciilor cunoscute pentru potențialul de acumulare a mercurului, conform recomandărilor medicului.

Ce spune cercetarea medicală recentă (2020-2026)

Cercetările recente confirmă că vigilența asupra calității peștelui Pangasius este justificată, dar demonstrează și că produsele care ajung pe piața europeană sunt, în general, sigure datorită controalelor stricte.

Un studiu amplu publicat în jurnalul Foods în 2020 a analizat 95 de probe de file de Pangasius de pe piața italiană. Concluzia a fost că, deși s-au detectat urme de metale grele, concentrațiile de mercur, cadmiu și plumb au fost mult sub limitele maxime stabilite de legislația europeană. Studiul subliniază importanța monitorizării continue, dar confirmă siguranța produselor reglementate.

O altă analiză de risc din 2021, publicată în Environmental Science and Pollution Research, a evaluat expunerea la contaminanți prin consumul de Pangasius în rândul populației europene. Rezultatele au indicat că riscurile pentru sănătate asociate cu expunerea la metale grele și pesticide prin consumul ocazional de Pangasius sunt considerate scăzute pentru consumatorul mediu.

Limitarea principală a cercetărilor este că acestea se bazează pe probe de pe piețele reglementate. Calitatea peștelui vândut în afara Uniunii Europene sau din surse necertificate poate varia considerabil.

Rezumatul Specialistului

‘Pangasius este un pește de acvacultură accesibil, care poate fi o sursă de proteine, însă ridică preocupări valide legate de contaminanții din mediul de creștere. Studiile recente pe produsele importate în UE arată că nivelurile de metale grele și pesticide se încadrează, în majoritatea cazurilor, în limitele legale de siguranță. Totuși, valoarea sa nutrițională, în special conținutul redus de Omega-3, este inferioară altor specii de pește. Acest pește NU este o „otravă”, dar nici o alegere optimă din punct de vedere nutrițional.

Recomandări: Consumați Pangasius cu moderație, ca parte a unei diete diversificate. Prioritizați produsele care dețin certificări de sustenabilitate și siguranță alimentară, precum ASC (Aquaculture Stewardship Council).

Atenționări speciale: Grupurile vulnerabile (gravide, copii) ar trebui să discute cu medicul despre diversificarea surselor de pește pentru a minimiza orice risc potențial.’

Întrebări Frecvente

1. Este Pangasius cu adevărat o „otravă” plină de chimicale?

Nu, termenul „otravă” este o exagerare alarmistă. Riscul principal este legat de potențiala prezență a contaminanților de mediu (metale grele, pesticide), specifici zonelor de acvacultură intensivă. Totuși, importurile în Uniunea Europeană sunt supuse unor controale riguroase, iar studiile arată că, în general, nivelurile acestor substanțe sunt sub limitele maxime considerate sigure pentru consum.

2. Pot oferi Pangasius copiilor sau îl pot consuma în timpul sarcinii?

Cu prudență și după consultarea medicului. Deși nivelurile de mercur sunt de obicei scăzute, recomandarea generală pentru femeile însărcinate și copii este să varieze tipurile de pește consumate și să prefere speciile cu risc redus de contaminare și conținut ridicat de Omega-3. Pangasius poate fi inclus ocazional într-o dietă echilibrată, cu condiția să provină dintr-o sursă certificată.

3. Cum pot alege un file de Pangasius mai sigur?

Căutați certificarea ASC (Aquaculture Stewardship Council) pe ambalaj. Acest logo indică faptul că peștele provine dintr-o fermă care respectă standarde stricte de mediu și sociale, incluzând monitorizarea calității apei și utilizarea responsabilă a hranei și medicamentelor. De asemenea, evitați produsele cu un preț suspect de mic sau de proveniență neclară.

4. Pangasius este un pește modificat genetic?

Nu, Pangasius nu este un organism modificat genetic (OMG). Este o specie de somn de apă dulce care a fost crescută selectiv de-a lungul generațiilor pentru a se adapta condițiilor de acvacultură, un proces similar cu cel prin care au fost domesticite alte animale. Aceasta este o practică standard în zootehnie și nu implică inginerie genetică.

Surse și Referințe

Studii Științifice:

• Squadrone, S., Brizio, P., Stella, C., et al. (2020). „Heavy Metals and Nutritional Value of Pangasius (Pangasianodon hypophthalmus) Fillets Sold in the Italian Market”. Foods, 9(10), 1385. MDPI Foods
• Griboff, J., Carrizo, J. C., & Bonansea, R. I. (2021). „Human health risk assessment of pesticide residues in the world’s most consumed farmed fish: a case of study of Pangasius”. Environmental Science and Pollution Research International, 28(28), 37603–37611. PubMed
• Ali, M. M., et al. (2021). „Heavy metal concentrations in the water, sediment, and Pangasius fish and potential health risks in the vicinity of the largest industrial hub in Bangladesh”. Environmental Science and Pollution Research, 28, 56391–56407. DOI

Organizații și Ghiduri:

• Aquaculture Stewardship Council (ASC). „The ASC Pangasius Standard”. ASC Official Website
• Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). „Contaminants in food”. EFSA

Surse Jurnalistice de Context:

• ARD (2011). „Die Pangasius-Lüge – Das große Geschäft mit dem Billigfisch” (Documentar TV).
• M6 (2009). „Qu’est ce qu’un Panga ?” (Reportaj TV în cadrul emisiunii „66 minutes”).