Meningita Virală – Tratamente Eficiente Pentru Combaterea Infecţiei

Meningita este o boală acută cu caracter infecţios, care constă în inflamarea meningelor – membranele care acoperă creierul şi coloana vertebrală.

Meningele implică cele trei membrane care îmbracă creierul şi măduva spinării: dura mater, pia mater şi arahnoida.

Infecţiile îşi fac simţită prezenţa mai des în rândul copiilor, adolescenţilor sau adulţilor tineri, însă excepţie nu fac nici persoanele vârstnice sau cele cu un sistem imunitar slăbit.

Meningita virală – cea mai frecventă formă

Meningita virală este cea mai frecventă formă şi poate fi transmisă prin mâncare, apă şi obiecte contaminate. Este mai puţin severă decât meningita bacteriană, însă, în cazurile severe, aceasta poate duce la febră şi frisoane.

Poate fi severă sau chiar fatală, în funcţie de virusul care a determinat infecţia, vârsta persoanei sau sănătatea sistemul imunitar. Majoritatea cazurilor de meningită virală sunt cauzate de enterovirusuri, alte infecţii virale, care pot duce, în cele din urmă, la meningită virală, fiind:

→ Virusul herpetic (inclusiv virusul Epstein – Barr, herpex simplex, varicelo – zosterian)

→ Arbovirusuri (virusuri răspândite prin insecte, inclusiv ţânţari)

→ Coriomeningitei limfocitare virus, transmis prin rozătoare (cazuri mai rare)

→ Oreion, pojar, gripă

Foitele meningeale

Foitele Meningeale

Simptomele meningitei virale

Meningita virală este contagioasă (se transmite de la o persoană la alta) şi debutează brusc cu febră, dureri de cap şi torticolis. Acestea nu sunt, însă, singurele semne ale infecţiei cu meningită:

→ La sugari: febră, iritabilitate, trezire dificilă

→ La adulţi: febră mare, dureri de cap severe, torticolis, sensibilitate la lumină puternică, somnolenţă, trezire dificilă, greaţă, vărsături, lipsa poftei de mâncare

De regulă, simptomele meningitei virale durează între 7 – 10 zile, iar cei mai mulţi pacienţi se recuperează pe cont propriu, o internare la spital fiind necesară în cazurile mai grave sau pentru persoanele cu un sistem imunitar slab.

Pe lângă menţinerea unui regim  igienico – sanitar riguros, există variante cu ajutorul cărora meningita virală poate fi tratată cu succes şi în ambulator:

Tinctură de propolis

Se va administra ½ picătură/kg. corp, cu 30 de minute înaintea meselor principale, de 2 – 4 ori pe zi, şi aceeaşi cantitate imediat după acestea, în puţină miere sau pe o bucată mică de pâine, care se mestecă şi se înghite.  Nu se bea şi nu se mănâncă nimic, timp de minimum o oră. Sugarilor li se va administra în ceai.

Tratamentul va dura 3 săptămâni şi este contraindicat celor cu afecţiuni cardiace grave, arterită obliterantă, hipertensiune arterială avansată, boli renale cu insuficiență, boli hepatice icterigene, hipertiroidie avansată, intoleranţă alergică individuală.

Polen apicol

Se iau 1 – 2 linguriţe de polen apicol, ca atare sau în puţină miere, de 2 – 4 ori pe zi, imediat după mesele principale. La copii se va administra jumătate de doză.

Tratamentul durează o lună şi este contraindicat persoanelor cu ateroscleroză cerebrală avansată, diabet zaharat, hiperfuncții endocrine, alergii specifice, obezitate.

polen

Polenul Combate Meningita Virala

Pulbere de vâsc

În puţin ceai se va adaugă un vârf de cuţit (1gr.) de pulbere de vâsc (plantă râşnită şi cernută prin sită), cu 30 de minute înaintea meselor principale, de 2 – 4 ori pe zi.

Tratamentul se întinde pe o durată de 14 zile şi este contraindicat în caz de hipotensiune arterială, hipertiroidie şi copiilor sub 10 ani.

Usturoi

Se înghite câte un căţel de usturoi, cu 30 de minute înaintea meselor principale, timp de o lună.

Drojdie de bere uscată

Se administrează o linguriţă de drojdie de bere uscată, imediat după mesle principale, de 2 – 4 ori pe zi, dizolvată în puţină apă minerală sau sifon. Sugarilor li se va administra ½ linguriţă, de 2 – 3 ori pe zi,  dizolvată în ceai îndulcit sau lapte.

Tratamentul se va urma pe o perioadă de 14 zile.

Ceai din plante medicinale

Se va administra aproximativ 30 ml./kg. corp. Spre exemplu, la o greutate corporală de 60 kg. se bea 1,8 litri de ceai.

Se prepară următorul amestec de plante medicinale, toate în părţi egale:

scoarţă de salcie sau răchițan, flori de soc sau de tei, ţintaură sau dumbăţ, plămânărică sau troscot, frunze de mesteacăn sau de urzică, cimbrişor sau roiniţă, levănţică sau sulfină, talpa gâştii sau flori şi frunze de păducel, frunze de afin sau de merişor şi fructe de cătină albă sau măceşe.

Se amestecă bine şi se păstrează într-un săculeţ de bumbac sau în pungi de hârtie.

Se pune apă la fiert, iar când dă în clocot se adaugă o linguriţă cu vârf de amestec de plante la 200 ml. apă. Se lasă să fiarbă la foc mic, cu vasul acoperit, timp de 10 minute, după care se îndepărtează de pe foc şi se lasă la infuzat vreme de 30 de minute.

Se strecoară şi se bea în cursul unei zile câte o cană de decoct (200 ml.) cu 30 de minute înaintea meselor principale, de 2 – 4 ori pe zi, neîndulcit, iar restul între mese, timp de o lună.

În cazul sugarilor, ceaiul se poate îndulci cu miere şi se poate combina cu lapte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *