Lipsa de fier apare la una din patru persoane, fiind considerată cea mai des întâlnită carenţă nutrițională de pe planetă.

Explicaţia – alimentaţia industrială este sărăcită de fierul aflat în formă biologică, iar asimilarea sa din substanţe de sinteză este mult mai dificilă.

De asemenea, există numeroase boli care fie provoacă pierderi constante de sânge – gastrită, colită hemoragică, hemoroizi, dismenoree, etc.- fie împiedică buna asimilare a fierului.

Fierul heminic şi fierul ne-heminic din alimente

Fierul heminic din alimente este o formă de fier foarte uşor de asimilat în organism, întâlnită cu precădere în produse de origine animală – carnea scoicilor, ficatul de vită, carnea roşie în general (de porc, vită, oaie, vânat) şi în ouă.

Deşi fierul heminic, cu absorbţie rapidă şi foarte bună, este cea mai reuşită soluţie pentru organism, s-a constatat că, pe termen mediu şi lung, el poate duce la cancer, infarct şi boli degenerative.

Din acest motiv, se recomandă fierul de origine vegetală, fierul ne-heminic din alimente (prezent în hrană de origine vegetală).

Sfecla roşie

Sfecla roşie conţine fier, precum şi magneziu şi vitamina B6, esenţiale pentru asimilarea fierului şi pentru combaterea anemiei. Totodată, sfecla roşie stimulează hematopoieza, adică procesul de formare a globulelor roşii (hematiilor).

• Se consumă câte 150 de grame de sfeclă, o dată la 2-3 zile, în cură de 1 lună.

– Se poate consuma crudă, însă nu singură, ci asociată în salatele de crudităţi, în proporţia 1:2 – 1:3, cu alte rădăcinoase, cum ar fi morcovul, ţelina, pătrunjelul, sau cu salată verde ori varză roşie.

– Sfecla fiartă în coajă se poate consuma şi sub formă de salată: se dă prin răzătoare, se adaugă 1-3 rădăcini de hrean rase, apoi sare, ulei şi oţet după gust; se adaugă şi puţină miere.

Pătrunjelul verde

Frunzele pătrunjelului sunt bogate în fier (5 mg/ 100 g de frunze), dar şi în vitamina C, care ajută la asimilarea acestui oligoelement.  Următoarea salată este foarte bogată şi în vitamina B12, care joacă un rol esenţial în formarea globulelor roşii.

• Se mărunţesc 2-4 legături de pătrunjel proaspăt, se adaugă puţin ulei de măsline şi sucul de la un sfert de lămâie. Se mai poate pune 1 căţel de usturoi, seminţe de dovleac (crude) tocate mărunt ori susan. Se consumă câte 50 g salată de pătrunjel pe zi, în cure de 4 săptămâni, urmate de alte 2 săptămâni de pauză, după care se reia.

Spanacul

Spanacul are un conţinut ridicat de acid folic (vitamina B9) şi vitamina B12, substanțe care ajută la creşterea numărului de globule roşii în sânge.

• Se curăță 3-4 mâini de frunze de spanac, se spală şi se pun în apă cât să le cuprindă. Se pun la fiert la foc iute, iar când devin moi şi uşor comestibile, se adaugă într-un bol (fără zeamă). Se adaugă sare, ulei de măsline, suc de lămâie şi puţin piper măcinat. Se consumă câte 300 g salată de spanac, în cure de 2 săptămâni.

Turmericul

Turmericul îmbunătăţeşte formula sângelui, creşte nivelul de hemoglobină şi, în acelaşi timp, scade colesterolul.

• O linguriţă de miere şi o jumătate de linguriţă de pulbere de turmeric se amestecă bine. Se administrează dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 21 de zile.

Observaţie: turmericul poate schimba efectele tratamentului cu medicamente sintetice; este contraindicat în litiază biliară; nu se consumă cu 2-3 săptămâni înainte de o intervenţie chirurgicală.