Crenvurştii se află pe primul loc în topul alimentelor nocive consumate cu regularitate, fiind urmate îndeaproape de cârnaţi, salamuri şi diferite tipuri de şuncă. Resturi de carne, oase, zgârciuri, intestine, cartilagii, tendoane, păr şi gheare – toate sunt ingrediente care transformă crenvurştii în adevărate ”bombe” alimentare.

Acestei tocături din resturi de carne i se adaugă apoi, arome, sare, coloranţi. Se afumă, se ambalează şi este trimisă către vânzare.

Pericol pentru sănătate

Crenvurştii reprezintă, în fapt, o tocătură din resturi de carne, tendoane, şoric, slănină, carne dezosată mecanic sau tocătură obţinută din tendoane. Are până la 40% grăsime, care predispune la îngrăşare şi la creşterea nivelului de colesterol.

Totul este amestecat cu apă şi o serie de conservanţi nocivi, coloranţi şi arome, pentru obținerea pastei rozalii, frumos ambalată şi frevent întâlnită pe mesele iubitorilor de carne.

Astfel, produsul rezultat nu este nimic altceva decât un aliment procesat mecanic, de zece ori mai ieftin decât carnea obişnuită, îmbogăţit cu o serie de substanţe menite să dea volum. Toate acestea duc la îngrăşare şi deteriorarea sistemului circulator, dar nu numai.

Medicii avertizează

Indiferent dacă sunt preparaţi din carne de pui sau de porc, crenvurştii sunt plini de grăsimi care ne pot îmbolnăvi de boli cardiovasculare.

Cercetătorii de la Şcoala de Medicină a Universităţii de Sud din Los Angeles au ajuns la concluzia că tinerii care consumă mai mult de trei crenvurşti pe săptămână, sunt de zece ori mai expuşi în faţa riscului de a face leucemie, decât cei care nu au consumat deloc.

Pericolul din interiorul fiecărui crenvurşti

Nitrit de sodiu (E 250)

Nitritul de sodiu este adăugat pentru a preveni schimbarea culorii produsului, conferindu-i un aspect plăcut. În timpul procesului de gătire, nitriții din carnea procesată se transformă într-un compus cancerigen.

Un studiu global a concluzionat că persoanele care consumă în mod regulat 50 de grame de carne procesată în fiecare zi, prezintă un risc cu 20% mai crescut de a se îmbolnăvi de cancer.

Trifosfați de potasiu şi sodiu (E 451)

Trifosfații sunt sărurile produse sintetic care acţionează ca stabilizatori, dau textură preparatului, permiţând uleiurilor şi grăsimilor să se amestece cu apă. Mai mult decât atât, E 451 este, de asemenea, folosit şi în detergenţi, pentru dedurizarea apei.

Carmin (E 120)

Un colorant care poate provoca reacţii alergice, la unele persoane, chiar şoc anafilactic.

Polifosfaţi (E452)

Sunt emulsificatori şi stabilizatori care permit crenvurştilor să îşi menţină o textură optimă, împiedicând râncezirea lor, prelungindu-le, astfel, termenul de valabilitate.

Carnea

De regulă, crenvurştii sunt preparaţi din resturi de carne de porc, acele bucăţi rămase după îndepărtarea cărnii şi slăninei de pe oase. Alături de acestea, se mai adaugă pui sau curcan, însă foarte puţine varietăţi conţin carne.

Pe de altă parte, crenvurştii conţin până la 64% carne recuperate mechanic – pasta rezultată după ce o carcasă este introdusă într-o presă metalică, rezultatul fiind amestecat cu apă.

Amidonul

De cele mai multe ori, crenvurştii conţin amidon de cartof, făină de grâu sau pesmet amestecat cu sare. Amidonul este cel care conferă mai mult volum produsului, legând compoziţia, oferindu-i acel aspect ‘’de carne’’ şi un gust plăcut.

Sarea

Crenvurştii conţin aproximativ 2% sare. Puţin, ar spune unii. Enorm, spun specialiştii, care nu au ezitat a-i include în categoria alimentelor cu un nivel ridicat, dat fiind faptul că un crenvurşti de 35 de grame conţine până la 0,6 gr. de sare, ceea ce înseamnă o zecime din doza zilnică permisă unui adult.

Nerecomandați gravidelor

Aceleaşi studii au sugerat faptul că ȋn cazul femeilor însărcinate care au mâncat crenvurşti de mai multe ori pe săptămână, nou – născuţii prezentau un risc dublu de a face tumori pe creier.