Într-un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Tufts a fost demonstrat faptul că aproape tuturor oamenilor le este poftă de câte ceva.

Potrivit Dr. Susan Yanovski, manager la Departamentul de Cercetarea Obezității din cadrul Institutului Național de Diabet din SUA, poftele au legătură cu o suită de factori.

Atunci când vine vorba despre pofte, de obicei, este vorba de ceva dulce sau de ceva sărat, însă, uneori, poate să apară pofta de ambele.

Pofta de dulce

Pofta de dulce este normală,  în condiţiile unei diete echilibrate şi diversificate. Problemele încep atunci când aceasta este permanentă.

Pofta permanentă de dulce poate ascunde o carență de crom și magneziu.

Cromul joacă un rol important în producerea factorului de toleranţă la glucoză (GTF), absolut necesar pentru funcţionarea normală a insulinei (hormonul hipoglicemiant).

Când insulina nu mai poate transporta glucoza din sânge în interiorul celulelor pentru a fi transformată în energie, celulele sunt permanent înfometate, inducând astfel dorinţa de dulce.

Pofta de ceva dulce mai poate fi legată și de nivelul serotoninei (hormonul fericirii). Zahărul, ca de altfel, unii carbohidrați simpli, semnalează organismului să secrete serotonină, ce crește buna-dispoziție.

Pofta de dulce apare și dacă nu sunt consumați suficienți carbohidrați pentru a satisface nevoile energetice ale organismului.

Acest tip de pofte poate fi prevenit prin mese regulate și gustări. Sunt indicați carbohidrații complecși, precum cereale integrale, proteine și grăsimi la fiecare masă.

Pofta de sărat

Apare mai ales în cazul unei deshidratări sau dacă se pierde mult sodiu prin transpirație excesivă, diaree sau vărsături.

Pofta cronică de sărat poate indica o funcționare deficitară a glandelor suprarenale, însă poate apărea și în timpul sarcinii.

Pentru rehidratare, se recomandă o băutură din sare naturală dizolvată în apă clocotită, amestecată cu suc de fructe natural. Pofta de sărat mai poate fi ameliorată prin consumul de biscuiți sau sticksuri din făină integrală.

Totodată, cei care poftesc frecvent la alimente sărate s-ar putea să sufere de hipertensiune arterială, sau pot avea o lipsă de calciu și potasiu.

În aceste cazuri, se creşte consumul de fructe şi legume, care sunt principalele surse de potasiu, şi de produse lactate probiotice (iaurt natur, sana, kefir), surse valoroase de calciu împreună cu fasolea, alunele, nucile, sardinele, pătrunjelul frunze, brânzeturile, etc.

Poftă de dulce după sărat

Tendința de mânca dulce după sărat este un ‘’mecanism de supraviețuire’’, creierul având nevoie de varietate.

Pentru a preveni efectele negative ale acestui fenomen, se aleg variante sănătoase: semințe de floarea – soarelui, fistic, covrigei din făină integrală, iaurt cu fructe sau fructe simple, ciocolată neagră, etc.