Deși o perioadă de post, cel puțin o dată pe an, este extrem de benefică pentru organism, majoritatea medicilor fiind de acord cu acest lucru, este greu să găsim alimente care să ne satisfacă și poftele, dar și nevoile nutriționale.
Iar problema cea mai mare este că mulți români, ca alternativă la produsele animale, nu caută produse care să le aducă și un aport de vitamine, minerale sau proteine. Și apelează la un aliment banal, dar gustos: cartoful.
Acesta, pe lângă faptul că îngrașă foarte tare, are un aport de nutrienți infim. Și dacă este și prăjit, cu atât mai rău.
”Cred că de 10 ani nu am mai mâncat. Cartoful, în general, îl îndepărtez. Știu că acest carbohidrat nu favorizează sub nicio formă activitatea cerebrală”, a explicat Vlad Ciurea în emisiunea de la Antena 3.
La fel și pâinea, care moleșește activitatea creierului și ne lasă fără energie.
”Pâinea, în cantitate mică, este bună. Dar pâinea pentru creier, moleșește activitatea cerebrală. Tot carbohidrat este la bază. Iar amidonul stă la baza carbohidraților. Îmi pare rău, dar astea sunt adevărurile”, a explicat renumitul neurochirurg.
- Index glicemic ridicat Cartoful (în special fiert sau copt) are un index glicemic foarte mare (de obicei peste 85–90), provocând creşteri rapide ale glicemiei urmate de scăderi bruște. Aceste oscilaţii afectează concentrarea, memoria şi claritatea gândirii – aspecte esenţiale pentru un neurochirurg.
- Conţinut mare de amidon cu absorbţie rapidă Amidonul din cartofi se transformă rapid în glucoză, oferind energie de scurtă durată, dar fără a furniza nutrienţi valoroşi pentru neuron (cum ar fi acizi graşi omega-3, antioxidanţi, vitamine din grup B etc.).
- Lipsa nutrienţilor neuroprotectori Comparativ cu alte alimente recomandate de dr. Ciurea pentru creier (nuci, seminţe, avocado, peşte gras, legume cu frunze verzi, ouă, broccoli etc.), cartoful este sărac în substanţe benefice pentru sănătatea cerebrală.
- Efect inflamator potenţial La anumite persoane, consumul frecvent de cartofi (mai ales prăjiţi sau copţi la temperaturi înalte) poate contribui la un nivel uşor inflamator cronic, considerat factor de risc pentru declinul cognitiv.
