Sfaturi

TRESĂRIRILE NOCTURNE – ce înseamnă când tresărim în somn sau ‘’cădem în gol’’

Potrivit unui studiu desfăşurat în cadrul Clinicii Mayo, aproximativ 70% dintre oameni experimentează ‘’tresăriri nocturne’’ cel puţin o dată în viaţă.

Tresăririle nocturne (mioclonii hipnagogice), sau sentimentul de ‘’cădere în somn’’, reprezintă un fenomen relativ frecvent întâlnit, ce survine la adomire şi determină trezirea din somn.

Cum se manifestă

Tresăririle nocturne se manifestă prin senzaţie de cădere în gol, de pierdere a echilibrului sau de spasm muscular.

Conform unui studiu realizat de Clinica Mayo, această senzaţie de cădere reprezintă o interpretare cerebrală eronată a semnalelor secundare relaxării musculare în timpul adormirii sau al trezirii, fără o cauză obiectivă.

O altă teorie prevede că, odată cu relaxarea corpului, creierul consideră această stare de detensionare ca un semn de prăbuşire, fapt pentru care va genera o reacţie de contracţie musculară suplimentară, cu rol protector.

De ce apar

Persoanele care resimt mai des aceste senzaţii în timpul somnului sunt cele cu dificultăţi de adormire sau care nu se simt confortabil în pat.

Cel mai frecvent, miocloniile hipnagogice survin în următoarele cazuri:

  • privare de somn peste 24 de ore;
  • anxietate;
  • consum excesiv de cofeină sau de stimulante ale sistemului nervos;
  • consum de alcool şi anumite medicamente (antihistaminice, bismut, opiozii, antidepresive);
  • desfăşurarea unor activităţi solicitante pe timp de zi sau înainte de culcare;
  • adoptarea unei poziţii incorfotabile în somn (mai ales în cazul celor care dorm pe spate);
  • leziuni cerebrale;
  • exerciţii fizice intense;
  • stres emoţional.

Dormitul pe spate favorizeaza tresaririle nocturne

Cum se pot preveni tresăririle nocturne

În general, tresăririle nocturne nu necesită tratament, însă, dacă acestea determină odihnă insuficientă, este bine să fie consultat un medic specialist psihiatru sau neurolog.

Pentru prevenirea tresăririlor nocturne, se recomandă următoarele:

– Reducerea consumului de cofeină

– Evitarea substanţelor stimulante

– Evitarea suprasolicitării psihice

– Evitarea, pe timp de zi, a exerciţiilor fizice adecvate capacităţilor fizice ale individului

– Evitarea stresului suplimentar

– Efectuarea, pentru 10-20 de minute, a unor tehnici de relaxare înainte de somn: respiraţie profundă, relaxare musculară progresivă, activităţi relaxante

– Dormitul pe o parte sau pe burtă, în locul dormitului pe spate

– Alegerea unei saltele de pat potrivită: salteaua prea moale sau prea fermă determină creşterea numărului de episoade de miclonii hipnagogice.

Uleiul de lavandă reduce activitatea neuronală

Uleiul de lavandă poate ajută în acest caz, deoarece are proprietatea de a ajusta tiparul de somn.

  • Puneţi câte un strop de ulei levănţică după fiecare ureche, pe încheietura mâinii şi pe ceafă.