Sindromul metabolic, o consecinţă a stilului de viaţă nesănătos, reprezintă o dereglare metabolică cauzată de depunerea  periviscerală a ţesutului adipos, ce are ca factor central responsabil rezistenţa la insulină.

Alimentaţia bogată în grăsimi saturate (bazată pe semipreparate şi fastfood) şi sedentarismul continuă să ducă la o creştere a incidenţei sindromului metabolic  în cadrul populaţiei de vârstă tânără (între 20 – 40 ani).

Sindrom metabolic – cauze

Insulina este un hormon secretat de pancreas după servirea meselor şi al cărui rol constă în scăderea glicemiei, respectiv a zahărului din sânge. Mai exact, hormonul care reglează glicemia.

Sub acţiunea insulinei, glucoza este introdusă sub formă de glicogen din sânge în muşchi şi ficat, precum şi în celulele adipoase, sub formă de grăsime. Atunci când organismul nu mai răspunde adecvat la insulina din sânge, pancreasul este nevoit să producă o cantitate mai mare de insulină pentru a menţine glicemia normală. Aceasta duce la trigliceride mărite, procent ridicat de grăsime şi colesterol ‘’rău’’ în sânge (dislipidemie), creşterea tensiunii arteriale şi obezitate.

Aşadar, excesul de grăsime abdominală, glicemia aproape sau peste pragul normal, tensiunea arterială sistolică mai mare de 13, precum şi un procent ridicat de grăsime şi colesterol ‘’rău’’ în sânge determină organismul să capete o rezistenţă la insulină, declanşând diabetul.

Există, însă, şi alte cauze ale sindromului metabolic, riscul acestei afecţiuni fiind mai mare la femeile cu sindromul ovarelor polichistice, la bărbaţii cu crize de apnee în somn, în steatoză hepatică nonalcoolică (ficat gras), în cazul rudelor apropiate care au avut diabet zaharat de tip 2, hipertensiune, accident vascular cerebral sau infarct miocardic.

Criterii de diagnostic

În sindromul metabolic, criteriile de diagnostic sunt reprezentate de:

→ Exces de grăsime abdominală: circumferinţa taliei mai mare de 80 cm. pentru femei şi 94 cm. pentru bărbaţi

→ Trigliceride mărite (≥ 150 mg/dl)

→ Scăderea HDL – colesterolului ‘’bun’’ sub valoarea de 40 mg/dl la bărbaţi şi sub valoarea de 50 mg/dl la femei

→ Creşterea tensiunii arteriale sistolice peste 130 mmHg şi a celei diastolice peste 85 mmHg

→ Glicemie pe nemâncate crescută (≥ 100 mg/dl)

Simptome

Având în vedere faptul că sindromul metabolic reprezintă asocierea mai multor afecţiuni, simptomele pot consta în:

→ Grăsime depusă în special la nivelul taliei – obezitate de tip abdominal

→ Înnegrire şi înăsprire a pielii la nivelul cefei, la subbraț, sub sâni, la plicile coatelor – acantozis nigricans

→ Dureri de cap – în cazul tensiunii arteriale mărite.

Mersul pe jos arde grăsimile

Unul dintre tratamentele eficiente împotriva sindromului metabolic este mişcarea, întrucât sedentarismul stă la rădăcina acestei boli.

Se începe cu 30 de minute pe zi de mers, în pas cât mai alert (cât este posibil), fără oprire. Ulterior, se continuă cu 45 de minute de mers, 60 de minute şi aşa mai departe.

Odată recăpătată capacitatea de efort fizic, chiar şi parţial, se pot face alergări uşoare, urcare pe munte sau gimnastică la domiciliu, de 2 – 3 ori pe săptămână.

Mersul pe jos arde grăsimile, scade colesterolul, antrenând sistemul nervos şi respirator pentru activităţi fizice mai intense şi mai complexe.

Eliminarea ‘’otrăvurilor’’ alimentare

Al doilea factor al apariţiei sindromului metabolic este alimentaţia nesănătoasă. Astfel, se vor reduce semnificativ sau se vor reduce complet următoarele ‘’otrăvuri’’ alimentare:

• Zahărul

Zahărul şi deghizările sale (maltodextrina, fructoza, dextroza, etc.) favorizează depunerea de grăsime abdominală. Se înlocuieşte cu miere de albine, extract de stevie (Stevia rebaudiana) sau fructe.

• Amidonul rău

Ascuns în făina şi pâinea albă, orezul decorticat, în cartofii prăjiţi, în sosuri şi lactate care conţin aşa-numitul amidon modificat sau amidon din porumb, amidonul rău are acelaşi efect nociv ca şi zahărul.

• Margarina

Margarina şi grăsimile modificate sufocă vasele de sânge în grăsime, afectând ficatul şi crescând într-un mod alert greutatea corporală.

• Carnea roşie

Carnea roşie şi carnea obţinută industrial abundă în hormoni de creştere şi antibiotice. Aceasta nu poate duce decât la depunerea straturilor de grăsime, ceea ce creează accese de foame ‘’violente’’, încetinind în acelaşi timp metabolismul.

Fibrele alimentare detoxifică tubul digestiv

Fibrele din alimentele vegetale taie rapid poftă de mâncare, creează senzaţia de saţietate, absorb grăsimile şi zaharurile din alimente, scăzându-le astfel puterea caloric. Mai mult, acestea  detoxifică foarte puternic tubul digestiv.

Dacă peste 40% din hrană va fi alcătuită din astfel de fibre, se poate obţine scăderea în greutate, scăderea colesterolului şi a glicemiei.

Astfel, de la nici o masă nu trebuie să lipsească vegetale proaspete, neprelucrate termic, precum: varza, salata verde, zarzavaturile (pătrunjel, mărar, leuştean), rădăcinoasele crude (morcov, pătrunjel, ţelină), ridichile de lună, castraveţii cu coajă, roşiile, ardeii, murăturile (varză acră, gogonele, castraveţi, pepene, gogoşari, conopidă). Consumate în cantităţi mari sau foarte mari, aceste alimente pot deveni antidotul sindromului metabolic.

Magneziul, cheia sănătăţii

Magneziul acţionează rapid, ținând sub control tensiunea arterială şi menţinând tonusul fizic şi psihic la cote ridicate.

Administrat zilnic, din surse naturale, în cantitate de 400 – 500 mg., magneziul reprezintă cheia sănătăţii în sindromul metabolic.

Cea mai bună sursă, însă şi cea mai rară a mineralului este magneziul marin japonez, foarte bogat în clorură de magneziu şi cel mai bine asimilat de organismul uman.