Vitamina K, numită şi ‘’vitamina antihemoragică’’, este indispensabilă vieţii, funcţia ei de bază fiind aceea de a coagula sângele şi de a proteja oasele, prevenind calcifierea arterelor, asigurând protecţie împotriva afecţiunilor hepatice şi a cancerului de prostată.
Există trei forme de vitamina K:
Vitamina K1 (fitochina), sintetizată de frunzele verzi, prezentă în vegetalele verzi. Are rolul de a micşora permeabilitatea capilarelor, favorizând procesul de regenerare a ţesuturilor
Vitamina K2 (farnochinona), sintetizată de către microorganismele de putrefacţie
Vitamina K3 (menadiona), un produs de sinteză hidrosolubil. Acumulată în exces, menadiona produce distrugerea globulelor roşii, provocând anemie
Când este necesar un aport mai mare de vitamina K?
Vitamina K este produsă de propria noastră floră intestinală în proporţie de 50%, restul provenind din legume verzi, gălbenuş de ou, tomate, brânzeturi, peşte, carne, margarină, lapte, unt, ulei de rapiţă şi de măsline, ceai verde, ficat de vită, germeni de grâu.
Cu toate acestea, există situaţii în care organismul are nevoie de un aport mai mare de vitamina K, printre aceste cazuri enumerându-se:
♣ Sângerările excesive, aici fiind incluse şi sângerările menstruale, nazale sau în tractul digestiv
♣ Calcifierea vaselor de sânge sau supapelor inimii
♣ Fracturi de oase sau diminuarea fracturii osoase
♣ Vânătăi
Rolul vitaminei K în organism
Vitamina K este un nutrient esenţial care se implică în combaterea afecţiunilor pielii, prevenirea hemoragiilor, scăderea riscului de atac de cord, reducerea riscului de menstruații abundente şi dureroase.
Totodată, vitamina K previne formarea pietrelor la rinichi, prevenind stările de greaţă, de vomă, osteoporoza, artrita şi alte afecţiuni ale oaselor, favorizând refacerea epidermei după intervenţiile chirurgicale.
Când recunoaştem deficitul de vitamina K?
Deficitul de vitamina K se poate manifesa prin sângerările frecvente ale gingiilor, hemoragii nazale, slabă coagulare a sângelui, prezenţa sângelui în urină sau în scaun, o durată a sângerării mai mare în cazul tăieturilor, sângerare abundentă la menstruaţie, vânătăi, anemie, hemoragii interne şi fragilitate osoasă.
Cei mai predispuşi la deficienţele de vitamina K sunt nou – născuţii. Pentru că laptele uman este sărac în vitamina K, aceştia sunt expuşi unui risc major de sângerări intracraniene, motiv pentru care, la naştere, copilului i se administrează o injecţie cu vitamina K1.
De efectele negative ale carenţei de vitamina K nu sunt feriţi nici adulţii, îndeosebi cei care suferă de boală celiacă şi fibroză chistică. Afecţiunile se manifestă prin incapacitatea organismului de a-şi procura eficient vitaminele aduse prin alimentaţie.
Doza zilnică recomandată de vitamina K la copii
Copii între 0 – 6 luni: 2mcg
Copii între 7 – 11 luni: 2,5 mcg
Copii între 1 – 3 ani: 30 mcg
Copii între 4 – 8 ani: 55 mcg
Copii între 9 – 13 ani: 60 mcg
Adolecenți între 14 – 18 ani: 75 mcg
Doza zilnică recomandată de vitamina K la adulţi
Adulţi bărbaţi peste 19 ani: 120 mcg
Adulţi femei peste 19 ani: 90 mcg
Femei însărcinate sau care alăptează: 90 mcg
Excesul de vitamina K este foarte rar, însă este contraindicată administrarea unor doze mai mari de 500 de micrograme fără consultul medicului (interferează cu anumite medicamente coagulante).
thnk you