Plantele medicinale sunt foarte puternice şi eficiente pentru scăderea şi stabilizarea glicemiei.

Pentru aceasta, ele trebuie luate sistematic şi să fie ajutate de ‘’dietoterapie’’ (dietă anti-diabetică) – baza tratamentului diabetului.

În diabet, combinaţia de plante medicinale este mult mai puternică decât o singură specie, administrată chiar în cantităţi mari.

Diabetul poate fi ameliorat şi ţinut sub control cu ajutorul unor plante medicinale cu proprietăţi hipoglicemiante, depurative, diuretice, anticolesterolice şi stimulatoare de activitate a pancreasului,  pentru producerea insulinei şi reglarea schimburilor metabolice.

Cele mai puternie antidiabetice din flora noastră sunt plantele amare, prezentate, în continuare, într-o combinaţie câştigătoare:

Combinaţie de plante antidiabetice

• Frunze de păpădie (Taraxacum officinalis)
• Iarbă de sânziană galbenă (Galium verum)
• Frunze de dud (Morus alba)
• Rădăcină de brusture (Arctium lappa)
• Frunze de mesteacăn (Betula alba)

Fiecare plantă se macină cu râşnița electrică de cafea. Pulberile obţinute se combină apoi în proporţii egale. Din amestecul rezultat se ia câte 1 linguriţă, de 3 ori pe zi, cu 15 minute înaintea fiecărei mese, sistematic, în cure de minimum 2-3 luni.

Păpădia are efect hipoglicemiant. Conţine o substanţă numită inulină, un zahăr care nu stimulează secreţia de insulină a pancreasului ca alte zaharuri, şi care este foarte benefică în diabet sau hipoglicemie. Păpădia previne şi luptă împotriva diabetului şi echilibrează nivelul de zahăr din sânge.

Sânziana galbenă are proprietăţi stimulatoare de activitate a pancreasului pentru producerea insulinei şi reglarea schimburilor metabolice.

Frunzele de dud conţin acid galic, care nu permite zahărului să între în circulaţia sângelui. Prin urmare, ele sunt indicate atât pentru tratarea diabetului, cât şi prevenirea instalării lui în cazul persoanelor care au glicemia ridicată.

Rădăcina de brusture reduce producerea de glucoză la nivel hepatic şi stimulează secreţia de insulină din celulele pancreatice. În ceea ce priveşte acţiunea hipoglicemiantă a plantei, aceasta se datorează conţinutului foarte ridicat de inulină, privează pacientul de gustul dulce, care nu se resoarbe în organism. Rădăcina de brusture reduce şi absorbţia glucozei în organism.

Frunzele de mesteacăn au efecte diuretice şi depurative, acţionând prin eliminarea excesului hidric şi a toxinelor din corp, stimulând schimburile de substanţe orgamice. În combinaţie de plante, acestea scad şi stabilizează glicemia.